Congresul PPCD îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că actuala putere a comis un atac grav la Independenţa Justiţiei, prejudiciind principiul constituţional al separaţiei celor trei puteri.

În 2005, sub fosta guvernare comunistă, prin votul solidar al tuturor deputaţilor, a fost consolidată independenţa justiţiei prin fortificarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca organ de autoadministrare al puterii judecătoreşti. Astfel, din cei 12 membri ai CSM trei au acest statut de drept prin norma prevăzută de Constituţie: Procurorul General, Ministrul Justiţiei şi Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Prin modificările şi completările la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii s-a stabilit pentru prima dată în istoria Republicii Moldova o majoritate sigură a membrilor CSM, aleşi de o instituţie nouă, numită Adunarea Generală a Judecătorilor, căreia i-a revenit alegerea a 7 din 12 membri ai CSM din rândul judecătorilor. Totodată, în 2005 Legislativul a stabilit prin vot unanim că norma constituţională privind prezenţa obligatorie a profesorilor titulari să fie concretizată prin cifra 2, unul fiind propus de Opoziţie şi altul de Putere, ambii urmând să fie confirmaţi de cel puţin 3/5 (61) din totalul deputaţilor.

Noua guvernare a distrus aceste norme democratice. În articolul 3 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii au fost operate schimbări menite să subordoneze puterea judecătorească celei politice. Astfel, în loc de 2 profesori titulari, pretinşii democraţi au stabili cifra de 4, suprimând şi dreptul Opoziţiei de a avea propriile candidaturi. Tot atunci a fost lichidată şi obligativitatea de a-i confirma cu cel puţin 3/5 de voturi, această procedură fiind substituită cu simpla majoritate. Dreptul Adunării Generale a Judecătorilor de a alege 7 membri ai CSM a fost lezat prin alegerea a numai 5 judecători. Prin urmare, dacă vechea guvernare comunistă a acceptat un model care asigura o majoritate a membrilor CSM neafiliată puterii politice, noua guvernare a inversat situaţia prin reducerea numărului membrilor care i-ar scăpa de sub control.

Reforma de bază operată în legislaţia privind puterea judecătorească în 2005 a ridicat substanţial independenţa acesteia prin lipsirea Preşedintelui republicii şi a Parlamentului de a respinge în mod arbitrar candidaturile judecătorilor propuşi spre confirmare de către CSM. Din acel moment CSM a încetat să fie doar un organ consultativ, devenind o instituşie a puterii de stat realmente deliberativă. Anume din acel moment norma legală care stabileşte statutul CSM drept organ de autoadministrare a puterii judecătoreşti a căpătat expresie practică. Legislativul a stabilit atunci o serie de norme, potrivit cărora şeful statului şi Parlamentul pot respinge doar o singură dată şi în baza unor temeiuri serioase candidaturile judecătorilor. Însă, dacă CSM insistă asupra acestora, cele două autorităţi publice centrale urmează să le confirme necondiţionat. De menţionat, că deşi actuala putere deocamdată a păstrat intacte aceste prevederi stabilite prin Legea privind organizarea judecătorească, prin subordonarea majorităţii membrilor CSM valoarea lor a fost redusă la zero. Tentaţia controlului total asupra Justiţiei rămâne o dominantă a actualei guvernări.

Speculaţiile exponenţilor actualei puteri precum că aceste modificări ar urmări combaterea corupţiei în justiţie sunt lipsite de orice temei. La fel de antidemocratică şi periculoasă este şi intenţia expusă în repetate rânduri de reprezentanţii coaliţiei de guvernământ de a suprima caracterul inamovibil al judecătorilor şi a lichida independenţa acestora. Un astfel de statut al judecătorilor este o normă obligatorie pentru toate ţările membre ale Consiliului Europei şi reprezintă o realitate în toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Pentru a combate corupţia, traficul de influenţă şi abuzurile în justiţie este nevoie să fie reformate şi eficientizate organele de anchetă şi serviciul de informaţii, care dispune şi de atribuţia de a lupta cu crimele cu caracter economic prin punerea la dispoziţia instituţiilor abilitate a informaţiilor relevante în acest sens.

Congresul PPCD cere actualei puteri să înceteze atacurile împotriva independenţei Justiţiei, să revină la poziţia de reformare şi consolidare instituţională a puterii judecătoreşti precum şi să asigure în mod plenar şi necondiţionat realizarea principiului separaţiei puterilor în stat.

Sursa: www.flux.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet