Moldova are cel mai scăzut nivel de dezvoltare economică din Europa şi cel mai redus nivel al calităţii vieţii, iar perspectivele de îmbunătăţire a acestei situaţii sunt sumbre. Singura categorie economică care înscrie Moldova în circuitul internaţional este forţa de muncă, cetăţenii noştri fiind constrânşi să muncească la negru departe de Patrie. Acest fapt asigură pentru moment menţinerea viabilităţii statului, dar afectează grav perspectivele lui de dezvoltare pe termen mediu şi lung. O dovadă în acest sens este evoluţia Indicelui Dezvoltării Umane, care confirmă că Moldova se află pe o pantă descendentă.

Orientarea exclusivă spre creditele oferite de instituţiile financiar-creditare externe ca măsură de redresare a economiei naţionale arată lipsa de viziune strategică a guvernanţilor şi caracterul imitativ al acestora, ceea ce poate genera efecte economice şi sociale extrem de grave. O astfel de politică economică, agravată de acceptarea necondiţionată şi nelimitată a investiţiilor străine pe piaţa internă, riscă să transforme economia naţională într-o anexă a ţărilor puternic industrializate. Experienţa extinderii UE a arătat nu doar avantaje, ci şi efecte deplorabile pentru ţările recent aderate, care nu au dispus de un potenţial economic, cu capacităţi industriale şi financiare comparabile cu marile economii europene. Economiile preponderent agrare au devenit vulnerabile, afectând capacitatea de dezvoltare internă, de creştere economică reală, generând migraţia forţei de muncă, şomaj şi chiar prăbuşirea unor sisteme financiare ale noilor state membre.

Republica Moldova trebuie să respecte integral angajamentele luate faţă de creditorii externi, precum şi faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului, dezvoltând concomitent o abordare strategică, orientată spre consolidarea independenţei economice a ţării şi fortificarea sectoarelor-cheie cum sunt industria, sistemul bancar, agricultura şi serviciile. În acelaşi timp Republica Moldova trebuie să menţină preferinţele comerciale oferite de apartenenţa la CSI, evitând aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia, Kazahstan şi Belarus, astfel protejând piaţa internă de penetrarea excesivă a mărfurilor din aceste ţări. În raporturile cu Uniunea Europeană statul trebuie să menţină regimul de comerţ asimetric. O eventuală liberalizare a regimului vamal cu ţările UE ar produce efecte grave pentru mediul de afaceri autohton, pentru balanţa comercială a ţării, precum şi pentru capacitatea bugetară a statului. Comerţul internaţional liberalizat, în special cu economiile slab dezvoltate, este favorabil doar statelor avansate şi comportă riscuri de menţinere a stării de înapoiere pentru economiile mai mici, preponderent agrare. Clasa politică moldovenească trebuie să depăşească abordarea unilaterală a procesului de integrare europeană şi cooperare economică internaţională.

Deşi pe întreaga durată de independenţă a Republicii Moldova au fost puse în aplicare diverse programe de guvernare, o soluţie viabilă care să asigure o creştere economică stabilă nu a fost identificată. Realităţile din ultimii ani au arătat că dezvoltarea economică nu a constituit o prioritate, iar bugetul public a fost subordonat cheltuielilor de ordin social şi celor din sectorul public, acestea aflându-se în continuă creştere.

Studiind experienţa nereuşită a fostelor guvernări, precum şi valorificând ideile conceptuale noi, survenite din mediul academic, Partidul Popular Creştin Democrat propune punerea în aplicare a unei noi abordări a porblematicii economice.

În scopul accelerării proceselor de transformare economică, politica economică a Republicii Moldova trebuie să se bazeze în special pe următoarele principii:

• protecţia dreptului de proprietate privată;
• excluderea din sfera economică a colectării neproductive a rentei;
• asigurarea unei rezolvări rapide şi eficiente a litigiilor comerciale;
• protecţia şi stimularea antreprenorului local în schimbul performanţei economice;
• crearea locurilor de muncă şi creşterea nivelului de dezvoltare economică, precum şi creşterea bunăstării materiale a populaţiei în baza fortificării mediului de afaceri autohton;
• fondarea unei sau mai multor instituţii financiare specializate în acordarea creditelor preferenţiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri local, inclusiv pentru atragerea tehnologiilor moderne;
• dezvoltarea unei politici tarifare protecţioniste pentru o perioadă limitată de timp;
• acordarea creditelor la dobânzi negative şi a subvenţiilor în schimbul performanţelor economice exprimate ca volum al exportului pe pieţele externe;
• crearea unor poluri de creştere economică în scopul evitării dispersării ineficiente a resurselor disponibile;
• investiţii publice direcţionate către industriile şi serviciile-cheie;
• controlul asupra fluxurilor de valută străină;
• majorarea limitei de garantare a depozitelor bancare în scopul creşterii ratei de economisire a populaţiei;
• limitarea importurilor de bunuri şi servicii, precum şi a investiţiilor directe străine, pe un termen definit, în vederea creării de condiţii pentru retehnologizarea şi dezvoltarea capacităţilor de producţie în sectoarele economiei naţionale;
• acceptarea pe o perioadă limitată a investiţiilor agenţilor economici cu capital străin doar în sectoarele economiei naţionale, unde potenţialul economic nu este valorificat în deplină măsură;
• investitorii străini urmează să accepte participarea obligatorie în afacerile pe care le dezvoltă în ţară a unei cote-părţi formate din capitalul autohton;
• îmbunătăţirea substanţială a calităţii educaţiei profesional-tehnice şi a celei din nivelurile primar şi secundar de instruire, urmată de educaţia terţiară;
• modificarea obiectivului principal al politicii monetare în vederea asigurării creşterii economice;
• dezvoltarea infrastructurii, în special în zonele industriale, a căilor de transport şi a telecomunicaţiilor;
• tratament egal din partea statului pentru toţi întreprinzătorii, fără eliberarea tendenţioasă a licenţelor sau instituirea monopolurilor;
• reducerea dependenţei faţă de resursele energetice importate prin dezvoltarea surselor energiei de alternativă (eoliană, solară etc), precum şi prin dezvoltarea sistemelor de reducere a consumului de energie.

Implicarea directă şi substanţială a statului în economie se înscrie plenar în principiile constituţionale, care o definesc drept o economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi publică, antrenate în concurenţă liberă. Legea Supremă a ţării asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, concurenţa loială, sporirea numărului locurilor de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii. (art.126).

Efectele deplorabile ale guvernărilor anterioare au arătat că acestea s-au limitat la aplicarea unor politici economice de tip neoliberal, în care rolul statului a fost redus în mod exagerat. Reorientarea radicală dinspre modelul de economie planificată de tip sovietic spre un “capitalism sălbatic”, unde pieţei îi sunt atribuite funcţii miraculoase de autoreglare şi de rezolvare a tuturor problemelor economice şi sociale, arată lipsa de viziune strategică a fostelor guvernări. Amplificarea creşterii economice este determinată şi de concreşterea birocraţiei de stat cu mediul de afaceri, care a generat fenomenul “capitalismului oligarhic” de tip clientelar care blochează libera concurenţă crează monopoluri artificiale.

Democraţia Creştină se bazează pe principiile economiei sociale de piaţă, al solidarităţii şi al binelui comun, care ne obligă să scoatem ţara din cercul vicios al degradării economice.

În acest sens Partidul Popular Creştin Democrat cheamă autorităţile statului să facă uz în special de următoarele instrumente:

• creşterea accesului sectorului privat, în special al întreprinderilor mici şi mijlocii, la resursele financiare ieftine, subvenţionate sau garantate de stat. Această măsură este necesară în vederea compensării lipsei gajului pentru atragerea creditelor de către agenţii economici autohtoni şi, respectiv, a reducerii dobânzilor pentru obţinerea de credite;
• crearea unei Bănci de Dezvoltare în baza unor resurse bugetare interne, care să permită creditarea la dobânzi mici, ceea ce va determina şi băncile comerciale să-şi ajusteze politicile de creditare prin reducerea substanţială a ratelor dobânzilor pentru companiile naţionale;
• gestionarea asistenţei financiare externe de către Banca de Dezvoltare;
• promovarea unei politici comerciale care să protejeze companiile locale, care să le pregătească gradual pentru a face faţă concurenţei dure de pe pieţele externe;
• aplicarea unei politici de subvenţionare a sectorului privat în special în baza performanţelor economice a companiilor naţionale pe pieţele externe.

Calea de dezvoltare economică propusă de PPCD reprezintă varianta optimă pentru stoparea degradării economice şi diminuării riscurilor de preluare integrală a beneficiilor generate pe pieţele naţionale de bunuri şi servicii de către agenţii economici străini. Un obiectiv strategic al platformei PPCD este păstrarea independenţei economice a Republicii Moldova.

Sursa: www.flux.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet