Joi, 7 iulie, în cadrul consultărilor iniţiate de premierul Vladimir Filat, preşedintele PPCD, Victor Ciobanu, i-a prezentat un document care conţine principalele reforme politice şi instituţionale menite să consolideze statul de drept şi instituţiile democratice, precum şi să lanseze o puternică campanie anticorupţie.

Prezentăm mai jos textul acestui document.

Domnule Prim-ministru,

Înţelegem că iniţiativa Dvs. de a lansa aceste consultări cu partidele şi ONG-urile survine după ce conflictele interne din AIE au răbufnit în exterior şi par a fi ireconciliabile. Oricum ar fi, mai bine mai târziu decât niciodată.

Dincolo de calculele Dvs. şi de finalitatea pe care o urmăriţi, PPCD îşi reconfirmă disponibilitatea să poarte un dialog constructiv şi concret cu Guvernul şi cu orice altă autoritate publică pentru a-şi aduce contribuţia la procesul de construcţie statală, în special în ceea ce priveşte consolidarea instituţiilor democratice, elaborarea legislaţiei, monitorizarea practicilor, precum şi combaterea corupţiei şi a crimei organizate.

Din momentul instalării Dvs. în funcţia de Prim-ministru, atât PPCD, cât şi Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi V-au adresat numeroase demersuri cu propuneri concrete. Însă ele fie au fost ignorate, fie conţineau răspunsuri formale. În acest sens, Vă putem pune la dispoziţie întreaga corespondenţă.

Prezentăm mai jos principalele subiecte de primă importanţă pentru buna funcţionare a instituţiilor statului, consolidarea democraţiei reprezentative şi depăşirea crizei politice şi a paraliziei instituţionale.

1. Alegerea Preşedintelui republicii şi modificarea Constituţiei care să permită reechilibrarea raporturilor dintre şeful statului, Parlament şi Guvern în spiritul modelului de republică parlamentară.

Actualul corp de deputaţi are obligaţia să aleagă o persoană independentă şi neutră politic, care să îşi exercite mandatul său în spiritul atribuţiilor limitate, care urmează să fie operate în mod consensual de deputaţi în textul Constituţiei. Poziţia respectivă este promovată de PPCD de mai mulţi ani, ea fiind agreată şi de o serie de partide extraparlamentare în cadrul unei “mese rotunde”, ignorate însă de toate partidele parlamentare.

2. Consolidarea independenţei Justiţiei şi asigurarea unei reale separaţii a celor trei puteri în stat.

La 22 iulie 2005 a fost realizată o reformă substanţială în cadrul legislativ care asigură independenţa Justiţiei în raport cu puterea politică. A fost reformat Consiliul Superior al Magistraturii ca organ de autoadministrare a puterii judecătoreşti. Acea reformă a fost votată în mod consensual cu unanimitate de voturi, inclusiv de Dvs., de dl Dumitru Diacov, dl Serafim Urechean, dl Marian Lupu etc. Pentru prima dată, procesul de numire şi de promovare a judecătorilor a fost scos de sub controlul politic. A fost instituită o nouă modalitate de formare a CSJ, de alegere şi de promovare a judecătorilor. Legislativul a creat prin lege şi o nouă formă de alegere a majorităţii membrilor CSJ “de jos în sus” de către judecători — ADUNAREA GENERALĂ A JUDECĂTORILOR.

Astfel, din cei 12 membri ai CSM, trei au acest statut de drept prin norma prevăzută de Constituţie: Procurorul General, Ministrul Justiţiei şi Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Prinmodificările şi completările la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii s-a stabilit o majoritate sigură a membrilor CSM, aleşi de o instituţie nouă, numită Adunarea Generală a Judecătorilor, căreia i-a revenit alegerea a 7 din 12 membri ai CSM din rândul judecătorilor. Totodată, în 2005 Legislativul a stabilit prin vot unanim că norma constituţională privind prezenţa obligatorie a profesorilor titulari să fie concretizată prin cifra 2, unul fiind propus de Opoziţie şi altul de Putere, ambii urmând să fie confirmaţi de cel puţin 3/5 (61) din totalul deputaţilor. Din păcate, însă, fosta guvernare comunistă a renunţat parţial la această reformă, făcând o serie de modificări care să readucă majoritatea membrilor CSJ sub controlul puterii politice. În articolul 3 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii au fost operate schimbări menite să subordoneze puterea judecătorească celei politice. Astfel, în loc de 2 profesori titulari, a fost stabilită cifra de 4, suprimându-se şi dreptul Opoziţiei de a avea propriile candidaturi. Tot atunci a fost lichidată şi obligativitatea de a-i confirma cu cel puţin 3/5 de voturi, această procedură fiind substituită cu simpla majoritate. Dreptul Adunării Generale a Judecătorilor de a alege 7 membri ai CSM a fost lezat prin alegerea a numai 5 judecători. După venirea la putere, guvernarea AIE, în loc să restabilească reforma respectivă, a pus în aplicare modelul antidemocratic elaborat de comunişti, subordonându-şi majoritatea din CSJ.

Pentru a fortifica independenţa Justiţiei se impune restabilirea modelului adoptat la 22 iulie 2005, mărirea numărului de judecători, care să administreze un număr mai redus de dosare, crearea condiţiilor de muncă pentru magistraţi prin oferirea de edificii adecvate pentru sediile instanţelor şi dotarea tehnică a acestora.

Pentru a combate corupţia în justiţie se impune reformarea şi eficientizarea activităţii MAI, a CCCEC şi a Procuraturii şi, în nici un caz, lichidarea sau reducerea imunităţii judecătorilor.

Ca măsură de identificare a judecătorilor susceptibili de a fi corupţi se impune aplicarea următoarelor acţiuni:

1. Să fie operate modificări în legislaţia privind declararea averilor de către demnitari, stabilindu-se sancţiuni de ordin financiar, iar după caz şi iniţierea unor anchete penale sau de serviciu. Este necesară şi verificarea averilor rudelor acestora.
2. Toţi magistraţii să-şi declare repetat averile, pe proprie răspundere, iar cei care nu vor putea justifica bunurile ce le aparţin, pot fi supuşi unor sancţiuni disciplinare de către CSJ, inclusiv lipsirea de statutul de magistrat.
3. La iniţiativa Parlamentului sau a Guvernului, în colaborare cu CSJ, SIS, CCCEC şi MAI, urmează să se formeze un grup mixt care să verifice veridicitatea declaraţiilor de avere ale judecătorilor şi să prezinte informaţia completă instituţiilor respective. Informaţia în cauză prezentând un interes public major urmează să fie dată publicităţii. Orice referire la principiul protecţiei datelor cu caracter personal nu are nici o relevanţă în acest caz. Pentru a asigura reuşita acestei acţiuni fără precedent, de o importanţă vitală pentru însănătoşirea organismului statal este necesară realizarea unui parteneriat cu partidele politice, mass-media şi ONG-urile specializate în combaterea corupţiei. Doar în acest fel se poate evita muşamalizarea şi blocarea acestei reforme.

3. Statutul şi rolul Procuraturii.

Din 1995, de când RM este membru al CE, ţara noastră rămâne sub monitorizare. Din cele 4 amendamente stabilite la admiterea în CE, cel care vizează Procuratura a rămas neonorat. Comuniştii au adoptat formal o altă lege, dar au păstrat controlul politic asupra acestei instituţii. Articolul din Constituţie, care îi dă Preşedintelui Parlamentului dreptul exclusiv de a propune candidatura Procurorului general, acesta fiind numit prin hotărâre de Parlament, cu simpla majoritate a deputaţilor prezenţi din simpla majoritate a celor aleşi, adică cu un minim de 27 voturi din 52.

Pentru reformarea Procuraturii se impune modificarea Constituţiei şi adoptarea unei legi noi. Procurorii urmează să devină magistraţi. Tot aici se impune şi reformarea CSJ.

În vederea combaterii corupţiei în sistemul Procuraturii se impune aplicarea aceloraşi măsuri propuse pentru judecători: declararea repetată a averilor şi eliminarea din sistem a persoanelor asupra cărora planează suspiciunea de a fi corupţi.

4. Reformarea MAI prin demilitarizare şi reorganizare, precum şi prin atragerea de resurse umane noi, competente şi necorupte.

Reforma în MAI este parte a angajamentelor RM faţă de forurile europene. Actualmente, sistemul rămâne birocratizat, clientelar şi ineficient. Corupţia reprezintă un fenomen grav în rândurile ofiţerilor superiori ai MAI.

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi V-a transmis un proiect de lege de reformare a MAI. Suntem dispuşi să cooperăm cu experţii Guvernului pentru a elabora un cadru legislativ şi un set de măsuri practice pentru reformarea cardinală şi eficientizarea activităţii MAI.

Pentru a extirpa corupţia din MAI se impune aplicarea aceluiaşi set de măsuri în raport cu ofiţerii superiori din minister, comisarii şi vicecomisarii, ca şi cele propuse pentru judecători şi procurori.

5. Reformarea SIS.

Legislaţia din domeniu este satisfăcătoare, cu excepţia unor acte normative care reglementează modul de interceptare a convorbirilor telefonice.

Problema-cheie în Serviciul de Informaţii şi Securitate este calitatea resurselor umane. Practic, toţi conducătorii de prim rang sunt pensionari, foşti ofiţeri superiori în KGB. Pentru a consolida capacitatea instituţională a SIS şi a diminua riscurile de scurgere a informaţiilor secrete către alte state se impune realizarea următoarelor măsuri:

1. Adoptarea Legii Lustraţiei sau cel puţin punerea efectivă în practică a principiului de eliminare din sistem a tuturor ofiţerilor care au lucrat în organul de represiune a fostei URSS — KGB.
2. Promovarea de resurse umane tinere, competente, cu profunde sentimente patriotice, care să nu aibă tentaţia utilizării practicilor de poliţie politică.
3. Adoptarea Legii cu privire la testul poligraf (“detectorul de minciuni”), adoptată doar în prima lectură sub fosta guvernare comunistă şi blocată de lobby-ul puternic al foştilor ofiţeri KGB. Acest sistem este utilizat în ţările occidentale ca garanţie suplimentară a loialităţii cadrelor din serviciile speciale faţă de interesele naţionale şi siguranţa statului.
4. Revizuirea procedurilor de interceptare a convorbirilor telefonice şi de utilizare a filajului, astfel încât să fie garantate drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la viaţa privată.
5. Pentru a eradica corupţia din această instituţie se impune aplicarea aceloraşi măsuri în raport cu toţi ofiţerii SIS, propuse pentru judecători, procurori şi ofiţeri superiori din cadrul MAI. (Notă: O serie de ofiţeri superiori din SIS deţin bunuri luxoase, imobile, automobile de lux, restaurante trecute pe numele soţiilor sau a altor rude de prim rang.)
6. Se impune, de asemenea, eliminarea practicilor de angajare în SIS a copiilor cadrelor de conducere.

6. Statutul şi rolul CCCEC în sistemul organelor de drept.

Această instituţie a fost creată prin trecerea unor atribuţii şi structuri de la MAI. În momentul creării ei, ţara noastră a fost supusă unor critici dure din partea instituţiilor europene. Eficienţa ei este una minimă. CCCEC are faima de structură specializată în estorcare de mită de la oamenii de afaceri supuşi unor controale arbitrare.

Este oportun să fie studiată necesitatea păstrării acestei structuri.

În scopul verificării ofiţerilor CCCEC se impune aplicarea măsurilor propuse pentru demnitarii din justiţie, procuratură, poliţie şi SIS.

7. Serviciul Vamal. Combaterea corupţiei şi a contrabandei.

Deşi legislaţia în domeniu are puţine lacune, totuşi se impune revizuirea şi perfecţionarea Codului Vamal.

Colaboratorii acestei instituţii au faima de cei mai corupţi funcţionari publici. Oamenii de afaceri care practică activităţi de import-export suferă direct din cauza sistemului de estorcare a mitei şi a schemelor frauduloase care atentează la principiul liberei concurenţe.

Ca primă măsură de diminuare a corupţiei în sistem se impune aplicarea aceloraşi acţiuni, propuse mai sus pentru o serie de instituţii.

8. Combaterea corupţiei în sistemul ocrotirii sănătăţii şi în învăţământ.

Practica vicioasă de obţinere a unui loc de muncă în instituţiile medicale din Chişinău de către tinerii medici contra unei sume oferite drept mită pentru cei care decid repartizările, perceperea unor taxe de mii de euro pentru operaţiile efectuate şi alte forme de estorcare a banilor de la pacienţi este una generalizată. Pentru a combate corupţia în medicină se impune operarea unor modificări în Codul Penal, care să înăsprească pedepsele pentru astfel de crime. De asemenea, se impun modificări legislative care să prevadă interzicerea de a practica medicina medicilor care au fost condamnaţi pentru luare de mită. Pentru a diminua corupţia în medicină se impune şi majorarea salariilor angajaţilor în sistemul ocrotirii sănătăţii.

Estorcarea mitei de la absolvenţii de licee la examenele BAC, precum şi luarea de mită de la studenţi în universităţi contra unor note de trecere au devenit extrem de răspândite în sistemul de învăţământ. Pentru a curma aceste fenomene se impune înăsprirea pedepselor, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare a lucrătorilor din învăţământ.

Succesul eforturilor de combatere a corupţiei depinde în mod substanţial de profunzimea şi calitatea reformelor în sistemul organelor de anchetă, în SIS şi în Justiţie.

9. Legislaţia electorală. Codul electoral, modul de alegere şi statutul membrilor CEC.

La 22 iulie 2005, Parlamentul a votat în unanimitate o reformă fundamentală. Din cei 9 membri CEC, 5 erau obligatoriu din partea Opoziţiei şi doar 4 din partea guvernării, toţi căpătând statutul de demnitari inamovibili pe durata mandatului de 5 ani. Însă, după venirea AIE la guvernare a fost lichidat caracterul inamovibil al mandatelor membrilor CEC. Noua formulă legislativă a dat dreptul exclusiv guvernării de a desemna majoritatea membrilor CEC. În plus, au fost operate sute de modificări arbitrare la Codul Electoral, a căror menire este de a subordona CEC puterii şi de a adapta legislaţia la interesele ei.

Se impune modificarea Codului Electoral pentru a se reveni la asigurarea caracterului inamovibil al membrilor CEC şi cedarea în favoarea Opoziţiei a dreptului de a propune 5 din 9 membri. Astfel, CEC va putea veghea la neadmiterea abuzurilor administrative şi falsificarea alegrilor.

De asemenea, urmează a fi limitată perioada lansării sondajelor electorale pentru perioada electorală. În caz contrar, aceste sondaje vor rămâne drept element de manipulare a opiniei publice.

Cea mai gravă problemă, care este reglementată doar formal în Codul Electoral, ţine de modul de finanţare a campaniilor. La ora actuală, rapoartele financiare poartă un caracter formal, iar CEC, Procuratura, MAI, Serviciul Fiscal şi CCCEC, fiind controlate de putere, nu asigură un control riguros şi imparţial al acestui proces.

10. Statutul, atribuţiile, capacitatea administrativă şi financiară a organelor locale a puterii de stat.

În 2003, guvernarea comunistă a distrus autonomia locală, instituită prin reforma din 1999. “Verticala puterii” a permis exercitarea unor presiuni majore asupra puterii locale, în primul rând, din cauza dependenţei financiare. Timp de doi ani de aflare la guvernare, între 2009 şi 2011, AIE nu a făcut nimic pentru a restabili autonomia locală şi a pune în aplicare principiul autoguvernării colectivităţilor locale. Astfel, recentele alegeri locale au avut loc în acelaşi regim legislativ, descentralizarea nu a avut loc, administraţia din teritoriu nu a obţinut o bază fiscală mai largă şi nici competenţe administrative suplimentare.

Este necesară revizuirea şi perfecţionarea legislaţiei în domeniu.

11. Modul de finanţare a partidelor.

Deşi noua formulă legislativă, votată încă sub guvernarea comunistă, prevedea finanţarea parţială a partidelor de la Bugetul de Stat, aşa cum se practică în ţările cu o democraţie avansată, punerea în aplicare a acestei legi a fost amânată atât de fosta, cât şi de actuala putere. În plus, lipsa unui mecanism de verificare a modului de finanţare a partidelor, inclusiv lipsa unor limitări pentru finanţarea lor din partea aceluiaşi om de afaceri sau companie, precum şi utilizarea “la negru” a resurselor financiare, reprezintă un risc major pentru democraţie. Partidele se transformă în grupuri clientelare controlate de oligarhi.

Se impune perfecţionarea legislaţiei în domeniu, inclusiv înăsprirea sancţiunilor pentru încălcarea ei.

Cu respect,
Victor Ciobanu,
preşedinte al PPCD

Sursa: www.flux.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet