Problema creşterii remitenţelor şi impactul lor asupra economiei Republicii Moldova este cea mai actual temă abordată atît în documentele de politici aprobate de Guvern cît şi în rapoartele şi studiile experţilor internaţionali şi naţionali. Însă, pînă la moment aşa şi nu s-a reuşit de a identifica măsurile de atragere a remitenţilor în circuitul economic al ţării noastre.

Conform datelor unui studiu în domeniu, în perioada 2000–2012 volumul net al remitenţelor a crescut de peste 9 ori de la 178 la 1699 milioane USD.

Totodată, circa 40 la sută din volumul remitenţilor sunt transferate în Republica Moldova pe căi informale, fapt ce denotă că volumul total al veniturilor obţinute de emigraţi este cu mult mai mare decît volumul remitenţelor care intră în Republica Moldova.

Cifrele invocate confirmă rolul extrem de important al emigranţilor în evoluţia economică a Republicii Moldova, deoarece mijloacele remise de aceştia acasă, deşi sînt utilizaţi în mare parte pentru consum, mai sînt şi investiţi în afaceri legate de producere, în imobil, în capitalul uman — toate acestea contribuind la diminuarea ratei sărăciei familiilor respective.

Începînd cu anul 2006, s-a conturat o legătură semnificativă între creşterea remitenţilor şi creşterea depozitelor bancare — creşterea în medie a remitenţelor cu 10 procente a generat o creştere cu circa 11 la sută a depozitelor persoanelor fizice.

Astfel, constatăm că veniturile remise de emigranţi au un impact major asupra stării social-economice din ţară — acesta avînd atît caracter pozitiv, cît şi negativ. În plan pozitiv — după cum am mai menţionat, — remitenţele contribuie la atenuarea sărăciei, la educarea unei culturi financiare avansate şi la dezvoltarea sistemului bancar. În acelaşi timp, veniturile emigranţilor mai contribuie şi la creşterea inflaţiei şi la majorarea costului factorului de muncă.

Constatările enumerate, la care mai amintim şi de intenţia a circa 70 la sută din emigranţi de a se întoarce acasă, cer adoptarea de urgenţă a unor programe de atragere a remitenţelor în circuitul economico-social al Republicii Moldova, identificarea unor instrumente mai atractive de operare a transferurilor rapide şi dezvoltarea sistemelor de deservire bancară la distanţă. În scopul menţinerii interesului emigranţilor faţă de evoluţia ţării noastre, Guvernul ar trebui să intensifice procesul de informare a lor despre oportunităţile de business din Republica Moldova, să promoveze cheltuirea remitenţelor în economia legală, să diversifice produsele de creditare pentru emigranţi şi să utilizeze multe alte instrumente.

În această ordine de idei şi, luînd în calcul legătura dintre volumul remitenţelor şi depozite, — în opinia mea, cea mai eficientă măsură de atragere a remitenţelor în circuitul economic al Republicii Moldova ar fi majorarea plafonului de garantare a depozitelor (care acum are ca plafon sumă de 6000 lei moldoveneşti) pînă la 20 mii de Euro, aceasta fiind suma minimă pentru iniţierea unei afaceri (în Romînia spre exemplu acest plafon este de 100 mii Euro). Anume o astfel de garanţie oferită de statut ar întări încrederea cetăţeanului în perspectivele Republicii Moldova şi-i va stimula pe emigranţii moldoveni să-şi investească economiile în ţara lor.

Partidul Popular din Republica Moldova va pleda şi va promova această iniţiativă de majorarea a plafonului de garantare a depozitelor bancare, pentru a le oferi cetăţenilor ţării plecaţi la muncă peste hotare încrederea în viitorul Republicii Moldova, pentru a le garanta stabilitate şi siguranţă în Patrie.

Sursa: www.pprm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet