Informaţia lansată recent în presa electronică potrivit căreia “Migranţii au trimis acasă aproape JUMĂTATE DE MILIARD de dolari SUA, în primele patru luni ale anului 2014” m-a provocat să revin la acest subiect. Îndeosebi, în contextul rezultatelor studiului Organizaţiei Internaţionale a Muncii conform căruia Republica Moldova este plasată pe locul 5 printre ţările cu economiile cel mai dependente de transferurile de bani făcute de muncitorii migranţi — cu o pondere de 24,5 la sută a transferurilor migranţilor în Produsul Intern Brut în anul 2013.

Problema creşterii remitenţelor şi impactul lor asupra economiei Republicii Moldova este cea mai actual temă abordată atît în documentele de politici aprobate de Guvern cît şi în rapoartele şi studiile experţilor internaţionali şi naţionali. Însă, pînă la moment aşa şi nu s-a reuşit de a identifica măsurile de atragere a remitenţilor în circuitul economic al ţării noastre.

Conform datelor unui studiu în domeniu, în perioada 2000–2012 volumul net al remitenţelor a crescut de peste 9 ori de la 178 la 1699 milioane USD.

Totodată, circa 40 la sută din volumul remitenţilor sunt transferaţi în Republica Moldova pe căi informale, fapt ce ne denotă că volumul total al veniturilor obţinute de emigraţi este cu mult mai mare decît volumul remitenţelor care intră în Republica Moldova.

Cifrele invocate ne confirmă faptul despre rolul extrem de important al emigranţilor în evoluţia economică a Republicii Moldova, deoarece veniturile remise de aceştia acasă, deşi sunt utilizate în mare parte la consum, mai sunt investiţi în afaceri productive, în imobil, în capitalul uman — toate acestea contribuind la diminuarea ratei sărăciei familiilor lor.

Începînd cu anul 2006, s-a conturat o legătură semnificativă între creşterea remitenţilor şi creşterea depozitelor bancare — creşterea în medie a remitenţelor de 10% contribuie la o creştere cu circa 11% a depozitelor persoanelor fizice.

Astfel, constatăm că veniturile remise de emigranţi au un impact major asupra stării social-economice din ţară — atît în plan pozitiv, cît şi negativ. În plan pozitiv — după cum am mai menţionat, — contribuie la reducerea sărăciei, la educarea unei culturi financiare avansate şi la dezvoltarea sistemului bancar. Totodată, veniturile emigranţilor mai contribuie şi la creşterea inflaţiei şi la majorarea costului factorului de muncă.

Constatările enumerate, de rînd cu intenţia a circa 70 la sută din emigranţi de a se întoarce acasă, ne impune adoptarea de urgenţă a unor programe de atragere a remitenţelor în circuitul economico-social al Republicii Moldova, identificarea unor măsuri mai atractive de aplicare a transferurilor rapide şi dezvoltarea sistemelor de deservire bancară la distanţă. În scopul menţinerii interesului emigranţilor faţă de evoluţia ţării noastre, Guvernul ar trebui să intensifice procesul de informare a emigranţilor despre oportunităţile de business din Republica Moldova, să promoveze cheltuirea remitenţelor în economia oficială, să diversifice produsele de creditare pentru emigranţi şi multe alte instrumente.

În această ordine de idei şi luînd în calcul legătura dintre volumul remitenţelor şi depozite, — în opinia mea, cea mai eficientă măsură de atragere a remitenţelor în circuitul economic al Republicii Moldova — ar fi majorarea plafonului de garantare a depozitelor, care la moment este stabilit în sumă de 6000 lei moldoveneşti pînă la 20 mii de EURO, suma minimă pentru iniţierea unei afaceri (în Romînia spre exemplu acest plafon este de 100 de mii). Anume o astfel de garanţie din partea statutului va contribui la formarea încrederii în perspectivele Republicii Moldova şi-i va stimula pe emigranţii moldoveni să investească economiile lor în ţara lor.

Partidul Popular din Republica Moldova va pleda şi promova această iniţiativă de majorarea a plafonului de garantare a depozitelor bancare, pentru a le oferi cetăţenilor ţării plecaţi la muncă peste hotare încrederea în viitorul Republicii Moldova, pentru a le garanta stabilitate şi siguranţă în ţara lor.

Sursa: www.pprm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet