1. Viziunea conceptuală

În prezentul document este expusă viziunea conceptuală a PSDM privind organizarea statală a Republicii Moldova, ce urmează a fi pusă la baza reorganizărilor constituţionale, orientate spre democratizarea statului şi societăţii.

În cadrul noii iniţiative social-democrate, PSDM propune societăţii mai multe modificări constituţional-juridice, orientate spre ameliorarea esenţială a climatului democratic în activitatea organelor de stat din toate ramurile puterii şi a nivelurilor ei, care asigură transparenţa puterii, controlul şi subordonarea ei în faţa societăţii. Modificările propuse vor contribui la stoparea fenomenului corupţiei în organele de stat, vor asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi, în rezultat, Constituţia va deveni cu adevărat o lege de acţiune directă.

1.1. Tezele fundamentale

1.1.1. Puterea poporului. Trecerea de la puterea funcţionarilor (birocratică) la puterea poporului. Puterea este subordonată poporului. Sporirea nivelului răspunderii puterii faţă de popor

Constituţia a proclamat că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această dispoziţie constituţională în viaţa noastră se reduce la aceea că cetăţenii, odată în patru ani, aleg pe liste de partid consilieri anonimi în consiliile locale şi pe alte liste de partid — deputaţii anonimi în Parlament. Consilierii şi deputaţii aleşi din partea partidelor nu poartă nici o răspundere faţă de alegători, ci numai în faţa liderilor săi de partid, care şi formează listele respective. Consiliile locale şi Parlamentul constituite astfel nu sunt în stare să controleze funcţionarii de la nivel local şi republican, care, de facto, exercită toată puterea asupra poporului. Funcţionarii (ministerele la nivel republican, secţiile şi departamentele la nivel local) promovează toate hotărârile şi modificările legislative necesare lor prin organele reprezentative corespunzătoare, acţiune care conduce, pe de o parte, la creşterea nejustificată şi neadecvată a puterii lor asupra cetăţeanului, iar pe de altă parte, la o iresponsabilitate totală a funcţionarului public faţă de popor.

Funcţionarii din sistemul judecătoresc sunt, în general, îndepărtaţi de popor şi nu sunt controlaţi de societate. Funcţionarii puterii executive influenţează organele judecătoreşti prin numirea şi transferarea judecătorilor şi formarea bugetului puterii judecătoreşti.

Situaţia existentă, în care poporul influenţează foarte puţin asupra formării ramurilor puterii la toate nivelurile, duce la fărădelegea funcţionarilor, la uzurparea de către ei a puterii de stat şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, determinate de Constituţie şi dreptul internaţional; creează premise pentru apariţia fenomenului corupţiei, care afectează, în primul rând, societatea. Toate acestea demonstrează în mod evident necesitatea extinderii democraţiei şi participării poporului la formarea ramurilor puterii, precum şi sporirea nivelului de responsabilitate a birocraţiei faţă de popor.

PSDM propune să fie lărgită esenţial lista cazurilor când poporul participă nemijlocit la alegerea reprezentanţilor puterii. Sistemul organizării statului, propus de PSDM, ne va conduce spre o democraţie reală, sau, altfel spus, spre puterea reală a poporului.

În concepţia propusă a structurii de stat, poporul participă direct la formarea componenţei puterii legislative, executive, judecătoreşti şi locale, precum şi a organului care efectuează controlul asupra utilizării/ cheltuirii finanţelor publice.

Aceasta presupune alegerea directă a Preşedintelui consiliului raional (consulului), tribunului (reprezentantul raionului în Tribunalul Republican — organul administrării puterii judecătoreşti), cenzorului (reprezentantul raionului în Curtea Republicană de Cenzori — organul care asigură controlul asupra finanţelor publice), deputatului în Parlament din partea raionului, precum şi alegerea directă a şefului statului (Preşedintelui RM).

La expirarea termenului mandatului său, fiecare funcţionar ales direct de către popor va fi obligat să prezinte un raport despre activitatea sa publică în cadrul postului deţinut şi rezultatele obţinute. Alegătorii vor putea oricând să recheme funcţionarul ales, în cazul în care acesta nu-şi îndeplineşte obligaţiile sale sau nu respectă legea.

1.1.2. Separarea reală a ramurilor puteri. Fiecare ramură a puterii nu poate fi independentă de popor

Legile organice, adoptate de Parlament, ce au fost înaintate şi promovate de funcţionarii puterii executive şi judecătoreşti, practic au minimalizat şi, în unele cazuri, au exclus totalmente prevederile privind răspunderea tuturor ramurilor puterii în faţă poporului. Constituţia a stabilit că în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor ei. Însă, noţiunea de independenţă a ramurilor puterii una faţă de alta este substituită în viaţa reală cu noţiunea independenţei ramurilor puterii de popor, pe când independenţa reală a ramurilor puterii una faţă de alta nu este asigurată. De facto, puterea executivă impune voinţa sa puterii legislative şi celei judecătoreşti, şi controlează activitatea Curţii de Conturi.

Separarea clară (instituţională) a atribuţiilor ramurilor puterii şi asigurarea independenţii reale a unei puteri faţă de alta, formarea sistemului de stat balansat (delimitarea clară a formelor şi condiţiilor colaborării puterilor) sunt acele probleme ce urmează să fie soluţionate prin implementarea concepţiei sistemului organizării de stat propusă de PSDM.

1.2. Puterea legislativă

Sistemul electoral al republicii necesită modificări esenţiale. Constituţia determină votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Codul electoral a denaturat totalmente noţiunea de vot egal şi a stabilit dreptul electoral inegal la alegeri în Parlament. Voturile alegătorilor date “pentru” candidatul independent “cântăresc” de două ori mai puţin decât cele “pentru” listele de partid. Votând pe liste de partid, poporul nu votează pentru fiecare deputat concret, ci pentru lista de candidaţi, formată de liderii de partid. Această modalitate îi face pe majoritatea candidaţilor anonimi dependenţi nu de popor, dar de cei care îi includ în liste. Mai mult ca atât, Codul electoral permite chiar şi posibilitatea de a transmite mandatul de deputat de la un partid la altul. Această situaţie defavorabilă pentru constituţie şi democraţie poate fi schimbată cu introducerea în ţară a alegerilor directe a deputaţilor.

Un pas important în dezvoltarea democraţiei îl va asigura introducerea prevederii, prin care fiecare raion va alege (delega) deputaţii nominal în Parlament. Cetăţenii vor putea mai uşor urmări activitatea deputatului, vor şti cum votează acesta, ce iniţiative legislative înaintează. Astfel va creşte reprezentarea şi responsabilitatea organului legislativ.

1.3. Puterea executivă

O problemă serioasă pentru democraţia republicii a devenit modificarea procedurii alegerii şi a atribuţiilor Preşedintelui. Poporul a fost practic lipsit de dreptul direct de a alege şeful statului. Preşedintele este ales de deputaţi, care, la rândul lor, au fost aleşi în Parlament pe liste de partid.

Totodată, Preşedintele continuă să fie în fruntea Partidului, ceea ce înseamnă că tot el formează lista de partid a candidaţilor în deputaţi, care, de fapt, se află în dependenţă directă de el. Deşi, conform legii, Preşedintele nu dispune de atribuţii semnificative, el, de facto, conduce şi, în mod considerabil, influenţează toate organele puterii. Această situaţie a determinat şi a condus la abuz şi uzurparea puterii.

Starea existentă de lucruri demonstrează că trecerea la republica parlamentară şi alegerea şefului statului de către Parlament a fost o eroare. Cetăţenii trebuie să participe la constituirea puterii executive pe calea alegerii directe a Preşedintelui ţării.

În cadrul acestei iniţiative, PSDM propune de a separa ramurile puterii, de a delimita clar hotarele activităţii şi răspunderii lor. Reieşind din aceasta, este necesar a determina funcţiile şefului statului, Preşedintelui Republicii Moldova.

1.3.1. Preşedintele RM trebuie ales prin vot direct de către popor.

1.3.2. Funcţia Preşedintelui este incompatibilă cu apartenenţa la vreun partid. Pe timpul mandatului, Preşedintele trebuie să-şi suspende calitatea de membru de partid sau să demisioneze din partid.

1.3.3. Preşedintele este şeful statului şi conduce direct Guvernul.

1.3.4. Preşedintele are dreptul de a suspenda sau anula actele Guvernului.

1.3.5. Preşedintele, ca şef al puterii executive, este în drept să demită Guvernul, să revoce şi să numească membrii lui.

1.3.6. Guvernul poate fi demisionat prin aprobarea noului Guvern.

1.3.7. Preşedintele propune spre aprobarea Parlamentului candidatura Prim-ministrului, care, la rândul său, propune pentru aprobare structura şi programul Guvernului. Parlamentul aprobă candidatura Prim-ministrului prin majoritatea voturilor.

1.3.8. Parlamentul este în drept să declare Guvernului “votul de neîncredere” în cazurile şi situaţiile strict determinate de lege, care constituie un temei pentru prezentarea de către Preşedinte a noii candidaturi a Prim-ministrului spre aprobare Parlamentului. Pronunţarea votului de neîncredere nu înseamnă demisia automată şi imediată a Guvernului. Votul de neîncredere poate fi iniţiat de o treime de voturi a deputaţilor şi pronunţat cu majoritatea voturilor (majoritatea simplă) a deputaţilor.

1.3.9. Parlamentul este în drept să declare “votul de neîncredere”(impeachment) Preşedintelui în cazurile şi situaţiile strict stabilite de lege. Impeachment-ul poate fi iniţiat prin majoritatea voturilor deputaţilor şi pronunţat cu două treimi de voturi (majoritatea constituţională) a deputaţilor.

1.4. Puterea judecătorească

PSDM propune societăţii o concepţie ştiinţific întemeiată de modificare cardinală a sistemului judecătoresc, ce vizează alegerea, aprecierea calificării şi activităţii judecătorilor, numirea lor în funcţie şi transferul acestora. În acest scop, se propune formarea organului republican reprezentativ — Tribunalul Republican, a cărui funcţie de bază va fi administrarea şi controlul puterii judecătoreşti. Acest organ va fi constituit din tribuni, aleşi prin vot direct de popor.

Alegătorii raionului aleg tribunul, membrul Tribunalului Republican, care va reprezenta şi apăra interesele alegătorilor raionului în acest organ, va asigura controlul asupra justiţiei, atât la nivel local, cât şi la nivel republican.

1.4.1. Se lichidează Consiliul Superior al Magistraturii şi se formează Tribunalul Republican — organ care asigură numirea, transferul, delegarea judecătorilor, avansarea, demiterea lor din funcţie şi aplicarea faţă de ei a măsurilor disciplinare. Funcţiile de bază ale Consiliului Superior al Magistraturii se atribuie Tribunalului Republican. Tribunalul Republican se formează din tribuni, aleşi de popor prin sistemul majoritar (un tribun din partea raionului).

1.4.2. Tribunalul Republican alege judecătorii şi examinează dosarele sub aspectul legalităţii acţiunilor judecătorilor, dar nu examinează dosarele în fond. Hotărârile Tribunalului se adoptă cu majoritatea de voturi din numărul total al tribunilor aleşi.

1.4.3. Sesiunile Tribunalului Republican se convoacă în mod sistematic pentru examinarea dosarelor, dar nu mai rar de o dată în lună sau mai des în funcţie de numărul dosarelor/ problemelor înaintate spre examinare.

1.4.4. Tribunalul Republican aprobă conducerea instanţelor de judecată (Preşedinţii şi adjuncţii), care sunt aleşi de judecătorii instanţei respective.

1.4.5. Tribunalul Republican alege componenţa Curţii Constituţionale şi aprobă candidatura Preşedintelui acesteia, care este ales de judecătorii Curţii.

1.4.6. Toate hotărârile Tribunalului Republican trebuie propuse opiniei publice prin publicarea imediată în Monitorul Oficial al RM (în numărul următor) după adoptarea lor.

1.4.7. Puterea judecătorească trebuie să dispună de un buget propriu, care va fi administrat de Tribunalul Republican.

1.4.8. Tribunii se află permanent în raion, pregătesc materialele dosarelor pentru examinarea lor de Tribunalul Republican şi se încadrează în activitatea lui prin intermediul participării la sesiuni.

1.4.9. Se propune ca alegerea tribunilor să fie efectuată concomitent cu alegerile în organele puterii locale.

1.4.10. Tribunul trebuie să fie jurist calificat şi să corespundă cerinţelor stabilite de lege.

1.4.11. Funcţia tribunului este incompatibilă cu funcţia judecătorului, procurorului sau orice altă funcţie (excepţie face activitatea didactică şi ştiinţifică).

1.4.12. Tribunul nu poate fi membru a nici unui partid.

1.4.13. Tribunul poate fi ales judecător sau numit procuror numai peste cinci ani după expirarea mandatului.

Astfel, în cadrul acestei iniţiative, se propune ca fiecare cetăţean să posede dreptul de a se adresa cu sesizări la Curtea Constituţională; să fie lărgită componenţa Curţii Constituţionale până la 12 judecători (de două ori) şi să se reducă termenul de examinare a dosarelor până la 3 luni (de două ori).

1.5. Finanţele publice

PSDM propune de a pune sub controlul direct al poporului gestionarea finanţelor publice şi de a asigura transparenta activităţii organelor şi funcţionarilor în acest domeniu. În acest scop, se propune de a constitui organul republican reprezentativ — Curtea Republicană de Cenzori, a cărei funcţie de bază va fi administrarea şi controlul finanţelor publice. Acest organ urmează să fie format din cenzori aleşi prin vot direct de popor.

Alegătorii raionului aleg cenzorul, membrul Curţii Republicane de Cenzori, care va reprezenta şi apăra interesele alegătorilor raionului în acest organ şi va asigura controlul asupra gestionării finanţelor publice atât la nivel local, cât şi la nivel republican.

1.5.1. Se desfiinţează Curtea de Conturi şi se formează Curtea Republicană de Cenzori — organ care asigură controlul asupra utilizării finanţelor publice şi transparenţa acestui proces. Funcţiile de bază ale Curţii de Conturi vor fi atribuite Curţii Republicane de Cenzori. Curtea de Cenzori este constituită din cenzori, aleşi de popor conform sistemului majoritar (1 cenzor din partea fiecărui raion).

1.5.2. Curtea Republicană de Cenzori alege inspectorii (revizorii) la toate nivelurile (local şi republican), care efectuează nemijlocit controlul şi revizia organelor puterii publice în ceea ce priveşte gestionarea finanţelor publice, examinează şi aprobă dările de seamă şi actele asupra rezultatelor controalelor. Hotărârile Curţii Republicane de Cenzori se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total al cenzorilor aleşi.

1.5.3. Sesiunile Curţii Republicane de Cenzori se convoacă în mod sistematic pentru examinarea dosarelor (dărilor de seamă, actelor), dar nu mai rar de o dată pe lună sau mai des în funcţie de numărul dosarelor/ problemelor înaintate spre examinare.

1.5.4. Toate hotărârile Curţii Republicane de Cenzori urmează să fi propuse opiniei publice prin publicarea imediată în Monitorul Oficial al RM (în numărul următor) după adoptarea lor.

1.5.5. Curtea Republicană de Cenzori trebuie să dispună de un buget propriu, care va fi administrat de ea.

1.5.6. Cenzorii se află permanent în raion, administrează activitatea secţiilor raionale ale Curţii sub aspectul gestionării finanţelor publice de organele puterii locale, alcătuiesc dările de seamă şi actele controalelor spre examinare şi aprobare de către Curtea Republicană de Cenzori şi se încadrează în activitatea ei prin intermediul participării la sesiuni.

1.5.7. Se propune ca alegerea cenzorilor să fie efectuată concomitent cu alegerile în organele puterii locale. Cenzorul ales din partea raionului conduce direct secţia raională a Curţii Republicane de Cenzori şi face parte din componenţa Curţii Republicane de Cenzori.

1.5.8. Cenzorul trebuie să fie un auditor calificat şi să corespundă cerinţelor stabilite de lege.

1.5.9. Funcţia cenzorului este incompatibilă cu o altă funcţie (excepţie face activitatea didactică şi ştiinţifică).

1.5.10. Cenzorul nu poate fi membru a nici unui partid.

1.5.11. Cenzorul poate fi numit în vreo funcţie în Puterea executivă la nivel republican sau local numai peste cinci ani după expirarea mandatului.

1.6. Puterea locală

Legislaţia în vigoare privind administrarea publică locală stabileşte că alegerea Preşedintelui raional se efectuează de consiliul raional, altfel spus de consilieri locali. Această prevedere trebuie modificată. Preşedintele raional trebuie să fie ales de către toţi alegătorii raionului, deoarece Preşedintele raionului (consulul) reprezintă întregul raion, şi nu doar consiliul raional.

1.6.1. Alegerile prin vot direct a Preşedintelui consiliului raional (consulului).

1.6.2. Investirea consulului cu funcţii, care îi vor permite să asigure executarea hotărârilor consiliului raional.

1.6.3. Lărgirea atribuţiilor puterii locale.

Pentru consolidarea rolului raioanelor şi democraţiei locale în politica internă şi externă a statului, pe lângă alegerea directă a consulului şi delegarea tribunilor, deputaţilor şi cenzorilor săi în organele puterii republicane, este necesar de a asigura independenţa economică şi condiţii pentru dezvoltarea economică la nivel local. Pentru aceasta se propune:

1.6.4. Mărirea cotei veniturilor bugetare, care rămâne în gestionarea puterii locale.

1.6.5. Condiţii fiscale speciale în comparaţie cu cele centrale, în scopul stimulării creşterii economice în regiuni.

1.7. Alegeri libere şi referendum

PSDM propune ca componenţa Comisiei Electorale Centrale să fie formată de Tribunalul Republican din jurişti calificaţi. Aceasta va conduce la depolitizarea CEC-ului, sporirea nivelului de competenţă a membrilor acestei structuri şi va permite asigurarea alegerilor libere şi corecte.

1.7.1. Tribunalul Republican alege componenţa Comisiei Electorale Centrale şi aprobă candidatura Preşedintelui acesteia, care este ales de membrii comisiei.

1.7.2. Membrul CEC-ului trebuie să fie jurist calificat şi să corespundă cerinţelor stabilite de lege.

1.7.3. Funcţia de membru al CEC-ului este incompatibilă cu funcţia judecătorului, procurorului sau orice altă funcţie publică (excepţie face activitatea didactică şi ştiinţifică).

1.7.4. Membrul CEC-ului nu poate fi membru a nici unui partid.

1.7.5. Membrul CEC-ului poate fi numit în vreo funcţie în puterea executivă la nivel republican sau local numai peste cinci ani după expirarea mandatului.

PSDM propune ca desfăşurarea referendumului să fie declarată de Tribunalul Republican şi nu de Parlamentul RM. În cazul iniţierii referendumului în privinţa schimbării legislaţiei/ Constituţiei RM prin colectarea semnăturilor, după verificarea semnăturilor de către Comisia Electorală Centrală, proiectul de propuneri legislative se transmite Parlamentului spre examinare. În cazul cînd Parlamentul RM nu va schimba legislaţia în vigoare conform modificărilor propuse Tribunalul Republican declară desfăşurarea referendumului.

Aceasta va asigura desfăşurarea necondiţionată a referendumului şi, în rezultat, îndeplinirea voinţei poporului, depolitizarea procedurii plebiscitare şi evitarea uzurpării puterii supreme în stat.

2. Rezultatele iniţiativei

A doua iniţiativă SD şi în special executarea/ implementarea ei, va avea rezultate pozitive incontestabile pentru statul Republica Moldova şi va crea condiţii pentru multiple schimbări calitative în societatea moldovenească, în mentalitatea ei, cultură şi viaţă în general.

2.1. Democraţie reală

După implementarea sistemului propus poporul va forma direct toate ramurile puterii prin alegerile libere şi corecte garantate şi astfel va fi asigurată prevederea art.38 al Constituţiei precum că voinţa poporului constituie baza puterii de stat.

2.2. Fundamentul pentru dezvoltarea ţării

Sistemul structurii de stat propus va fi un fundament stabil şi sigur pentru dezvoltarea ţării sub toate aspectele: economic, politic şi social. El prevede mecanisme instituţionale, orientate spre stabilitatea puterii de stat, neadmiterea destabilizării societăţi şi statului. Sistemul asigură condiţii pentru interacţiunea constructivă a tuturor ramurilor puterii de stat şi determină strict funcţiile, domeniile, limitele şi gradul de responsabilitate ale acestora.

2.3. Democratizarea societăţii

Sistemul propus formează condiţii fundamentale pentru democratizarea societăţii şi stimulează schimbările de concepte în mentalitatea poporului, naţiunii. Fiecare cetăţean, atât cel de la oraş, cât şi cel din zonele rurale, va simţi real participarea sa în formarea puterii, va conştientiza şi va aprecia mecanismele de control asupra ei. Statul va asigura libertatea cuvântului, presei, dreptul la justiţie independentă etc. Sistemul structurii de stat va forma de la bun început condiţii, în care nici un abuz, nici o încălcare nu vor fi lăsate nepedepsite şi, în principiu, va exclude posibilitatea uzurpării puterii.

2.4. Subordonarea şi controlul puterii

Sistemul propus presupune participarea directă a poporului în formarea tuturor ramurilor puterii. Acest sistem va genera schimbări radicale în situaţia existentă, când nu poporul dispune de putere asupra funcţionarilor, care ar trebui să servească intereselor lui, ci invers. Fiecare funcţionar va fi obligat să răspundă în faţa poporului, iar alegătorul va avea mecanisme reale pentru a controla activitatea lui.

2.5. Lichidarea cauzelor problemelor sociale

Sistemul propus este menit să dezrădăcineze astfel de “boli sociale” a statului cum sunt corupţia, abuzul de putere, uzurparea puterii, irosirea neîntemeiată şi ilegală a finanţelor publice.

2.6. Diminuarea cheltuielilor de stat

În rezultatul implementării iniţiativei respective, nu se va mări numărul funcţionarilor, ci se va micşora.

2.6.1. De fapt, nu se propune mărirea numărului organelor de stat, ci înlocuirea organelor existente (Consiliul Superior al Magistraturii, Curţii de Conturi etc.) şi forma organizării lor, deoarece acestea nu-şi îndeplinesc funcţiile sale.

2.6.2. Numărul statelor de personal va fi strict determinat, iar formarea acestuia va depinde deja de popor şi nu de funcţionari.

2.6.3. Numărul cauzelor şi problemelor, inclusiv judecătoreşti, se va micşora esenţial, deoarece sistemul structurii de stat propus în principiu (la nivelul cauzelor, dar nu al consecinţelor) va elimina majoritatea problemelor sociale, faptelor încălcării legii, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, diferitor abuzuri din partea organelor puterii de stat.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet