Eşecul scrutinului prezidenţial din 7 decembrie, pe lângă multitudinea de efecte social-economice negative pe care le implică, mai aduce cu sine şi o nouă etapă de adevărate provocări şi examene pentru întreaga clasă politică de la noi. Cu regret, partidele parlamentare, în primul rând PCRM, au ignorat doleanţele cetăţenilor care, conform mai multor sondaje de opinie, în marea lor majoritate, s-au pronunţat pentru alegerea şefului statului, depăşirea crizei politice, reaşezarea ţării pe temeliile relansării economiei, restabilirii statului de drept, consolidării democraţiei. Apreciind rezultatele alegerilor recente, considerăm că anume egoismul îngust de partid, dezinteresul de a răspunde aşteptărilor alegătorilor, venite în mod deschis din partea Partidului Comuniştilor şi, într-o anumită măsură, din partea partidelor care formează astăzi majoritatea parlamentară, sunt adevăratele cauze care au condus la perpetuarea şi aprofundarea crizei politice din Republica Moldova.

În condiţiile când Partidul Comuniştilor şi partidele membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană au demonstrat deschis poziţii politice neconstructive, cu o intensitate şi mai mare au ieşit în evidenţă lacunele reformei constituţionale care a avut loc în anul 2000. Pe parcursul a aproape un deceniu, am fost martorii unor permanente crize politice, legate de neputinţa alegerii de către parlament a şefului statului, în condiţiile prescrise de prevederile modificărilor constituţionale adoptate în acel an. Erorile şi interesele obscure ale celora care au insistat atunci pentru revizuirea Legii fundamentale a statului au ieşit la iveală astăzi, când circa 70% din alegători, la fel, tot mai multe formaţiuni politice parlamentare şi extraparlamentare, se pronunţă pentru modificarea anumitor articole din Constituţia ţării şi din Codul Electoral în sensul în care ar oferi reguli şi mecanisme sigure de depăşire a situaţiilor de criză politică.

Salutăm şi susţinem decizia de creare a Comisiei speciale pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova în strictă conformitate cu doleanţele alegătorilor exprimate prin referendum şi ne pronunţăm pentru o antrenare şi participare cât mai largă şi mai activă a cetăţenilor în munca acesteia. Ne adresăm către Comisia specială cu îndemnul de a face tot posibilul pentru a reântoarce poporului dreptul firesc de a alege în mod direct şeful statului. Cu titlu de iniţiativă, reafirmăm poziţia noastră anunţată şi în cadrul alegerilor parlamentare precedente, optând pentru realizarea reformelor constituţionale, legislative şi instituţionale, orientate spre edificarea unui sistem durabil al organizării de stat a Republicii Moldova în baza democraţiei reprezentative, cu participarea directă şi nemijlocită a poporului la formarea tuturor ramurilor puterii. În concepţia propusă de noi, poporul formează direct organele supreme ale puterii legislative, executive şi judecătoreşti, de supraveghere asupra respectării legislaţiei şi gestionării finanţelor publice, precum şi a organului care asigură independenţa şi imparţialitatea mass-media publice, alege separat componentele executive şi deliberative ale puterii locale. În acest sens, pledăm pentru alegerea directă a şefului statului — Preşedintele Republicii Moldova, a majorităţii deputaţilor în Parlamentul ţării, a reprezentanţilor din fiecare circumscripţie electorală (raion, sector municipal, autonomie) în Consiliul Superior al Magistraturii, în Curtea de Conturi, în Consiliul Coordonator al Audiovizualului, la fel şi a preşedintelui raionului — şeful puterii executive la nivel local.

Actualul sistem electoral nu face altceva decât să menţină societatea noastră într-o permanentă stare de confruntare politică, risipind forţele şi resursele atât de necesare pentru realizarea programelor şi proiectelor sociale. Pentru a minimaliza presiunea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale, alegeri care la noi se desfăşoară periodic o dată la doi ani, ba uneori, cum ar fi în cazul autonomiei “Gagauz-Yeri”, şi mai des, propunem schimbarea sistemului electoral în aşa fel ca în el să se prevadă desfăşurarea tuturor alegerilor în decursul unui an electoral, la o distanţă de cel mult 3–4 luni, cu fixarea strictă a anului şi a zilei desfăşurării scrutinului. Pentru perioada imediat următoare, propunem ca următor an electoral să fie anunţat anul 2011, prima duminică din luna iunie fiind anunţată ca zi a alegerilor locale, iar ultima duminică a lunii octombrie ca zi pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Aceste zile urmează a fi respectate cu stricteţe şi pentru alegerile ulterioare, care urmează să se desfăşoare o dată la patru ani. În cazul desfăşurării alegerilor anticipate, mandatul celor aleşi este valabil până la data fixă a următoarelor alegeri ordinare. În opinia noastră, aceste prevederi ar fi pe măsură să ofere puterii centrale şi locale alese posibilitatea de a acţiona în mod stabil, constructiv, la fel, va exclude într-o măsură mai mare implicarea politicului în sfera economiei, a activităţilor de ordin social, cultural, educativ etc.

Considerăm că prin realizarea propunerilor anunţate mai sus, cetăţenii ţării vor beneficia de dreptul lor legitim de a participa direct la constituirea organelor puterii în stat, viaţa politică va fi reglementată de prevedri stricte şi clare, societatea va reveni la calm şi siguranţă, reorientându-şi energia şi vocaţia spre activităţi durabile în interesul ţării.

Dumitru Braghiş,
Preşedintele Partidului Social Democrat

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet