Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Alianţa de guvernare — o piatră a discordiei
|
|
Partidul Social Democrat atrage atenţia societăţii moldoveneţti asupra faptului că Alianţa de guvernare poartă deplina responsabilitate pentru actele legislative, pentru deciziile adoptate de Guvern şi Parlament şi pentru decretele emise de Preşedintele ţării.
Preşedintele interimar M. Ghimpu a fost înaintat la acest post în mod intenţionat, ca o persoană care reprezintă imaginea politicii externe a Alianţei de guvernare şi ca un simbol al negării întregului patrimoniu istoric, cultural şi spiritual — patrimoniu ce constituie fundamentul devenirii naţiunii moldoveneşti.
Liderii Alianţei de guvernare, în lupta lor pentru atragerea alegătorilor, se folosesc de o persoană cu caracter categoric şi cu mentalitate rătăcită, pentru a-şi demonstra propria lor superioritate, fără a se mai gândi la consecinţele catastrofei umanitare pe care o provoacă.
La baza catastrofei umanitare este pus scopul lichidării principiului identificării naţionale a cetăţenilor ce locuiesc pe teritoriul Moldovei.
La baza românizării Moldovei se află nu adevărul istoric, dar modificările legislative care sunt adoptate de Alianţa de guvernare.
Primul act legislativ al Alianţei, act care a adus grave prejudicii suveranităţii şi identităţii naţiunii, a fost acordarea dreptului de a ocupa funcţii supreme în stat pentru persoanele cu cetăţenie dublă, pentru acei care au depus jurământ de a servi intereselor statului român.
Deloc surprinzător faptul că cetăţeanul României M.Ghimpu, ocupând funcţia de Preşedinte al Moldovei, distruge sistematic statalitatea ţării, reface, în mod legislativ, adevărul istoric, ignoră grosolan Constituţia Moldovei.
Semnând decretul privind redenumirea evenimentelor din 28 iunie 1940, el încearcă să reinterpreteze esenţa condiţiilor istorice care au determinat procesul de afirmare a independenţei Moldovei moderne.
PSD atrage atenţia societăţii asupra faptului că la 28 iunie 1940, fără a purta acţiuni militare, în chip ruşinos, armatele române au părăsit teritoriul Moldovei, pe care România regală l-a ocupat în anul 1918, profitând de războiul civil, care s-a declanşat între susţinătorii şi oponenţii regimului ţarist pe teritoriul Imperiului rus. Toate documentele istorice confirmă că pe teritoriul dintre Prut şi până la graniţa cu Ucraina niciodată n-a existat jurisdicţia României regale, iar moldovenii, în timpul ocupaţiei, porneau răscoale împotriva ocupanţilor români, care erau crunt înăbuşite.
Anume în 1040 a avut loc unificarea Moldovei, despărţite în 1792 în partea de dreapta şi partea de stânga a Nistrului, în cadrul unei singure formaţiuni legale de stat, Republica Moldovenească, inclusă în componenţa URSS, care apoi, în rezultatul destrămării Uniunii Sovietice, a obţinut independenţă şi a declarat suveranitatea sa.
Este necesar să menţionăm, că anume începând cu anul 1812, cu ajutorul Rusiei ţariste, iar după 28 iunie 1940 cu ajutorul Uniunii Sovietice, în ţara noastră au apărut căile ferate şi drumurile auto, industria, învăţământul şi ştiinţa, care astăzi constituie fundamentul Moldovei moderne. Şi doar în perioada dintre 1918 şi 1940 pe teritoriul Moldovei n-a fost construită nici o clădire, nici o fabrică şi nici un sector de drum. Comunitatea internaţională n-a recunoscut dreptul României regale asupra teritoriului dintre Nistru şi Prut, care s-a aflat sub ocupaţie militară.
Concluzia este una: 28 iunie este ziua eliberării Moldovei de sub ocupaţia României regale.
Instalarea unei pietre pentru monumentul prevăzut în decret, nu este nimic mai mult decât instalarea unei pietre pentru discordie în cadrul naţiunii moldoveneşti. Anume acest scop este urmărit de către Preşedintele interimar M. Ghimpu, pentru ca ulterior, profitând de tensiunile apărute în societate, să instaureze starea de urgenţă care să-i permită să nu anunţe alegerile parlamentare anticipate şi care să-i permită guvernarea sa anticonstituţională.
Ne adresăm către societatea civilă cu apelul de a nu răspunde la provocările Alianţei.
PSD îşi asumă funcţia de a se adresa organismelor internaţionale, Consiliului Europei, Uniunii Europene, Consiliului executiv al CSI, OSCE cu cererea ca acestea să instituie o monitorizare a situaţiei din Moldova în scopul apărării drepturilor omului şi ale societăţii — drepturi stabilite de Constituţia Republicii Moldova.
Centru de Presă PSD
