Stimaţi deputaţi !

Cetăţenii Moldovei, locuitori ai oraşelor şi satelor Găgăuziei, din cauza acţiunilor ilicite ale conducerii organelor puterii republicane de la începutul anilor 90 ai secolului trecut, au fost nevoiţi să lupte şi să-şi apere interesele naţionale legitime. În rezultat, au reuşit să constituie Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri), cu un statut juridic special în componenţa Republicii Moldova, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, devenind independenţi în luarea deciziilor la nivel legislativ şi executiv, în interesele cetăţenilor regiunii.

Partidul Social Democrat, partid extraparlamentar de opoziţie, depune toate eforturile pentru a opune rezistenţă cursului politic al Alianţei de guvernămînt, direcţionată spre românizarea poporului moldovenesc.

În perioada lunilor august-septembrie 2011, social-democraţii s-au adresat Curţii de Apel Chişinău cu cererea de a exclude din procesul de studiu disciplina “limba română” şi înlocuirea ei cu disciplina “limba moldovenească”, drept temei fiind veridicitatea istorică şi lingvistică despre întîetatea provenienţei lingvonimului “limba moldovenească” şi formarea limbii, ca limbă a poporului moldovenesc şi statului Moldova.

Etnonimul “moldoveni” şi lingvonimul “limba moldovenească” a apărut cu mult mai devreme decît etnonimul “român” şi lingvonimul “limba română”, dar nu “romanică” sau “romană” şi derivatele lor, prin care cronicarii evidenţiau rădăcinile latine ale limbii moldoveneşti, iar, ulterior pseudo-istoricii români au speculat cu aceasta, numind-o “română”. Însuşi “limba română” a devenit obiect de studiu pentru lingvişti numai la sfîrşitul secolului XVIII — începutul secolului XIX, cînd “limba moldovenească” a fost deja formată, ca limbă literară.

Abia la sfîrşitul secolului XIX “limba română” a devenit limbă oficială a noului stat România, format prin unirea teritoriului Valahiei şi unei părţi din teritoriul Moldovei, dar şi apariţia unei noi naţiuni, româneşti, care pe teritoriul format a redenumit “limba moldovenească” în “limba română”. În acelaşi timp, pe o parte din teritoriul Moldovei, care temporar şi-a pierdut independenţa, poporul moldovenesc şi limba moldovenească continuau să existe şi există pînă în prezent.

Statalitatea Moldovei a fost întemeiată în anul 1359 de voievodul Bogdan — I. Strămoşii noştri, domnitorii şi cronicarii şi-au numit limba — “limbă moldovenească”, care astăzi este limbă de stat şi este consfinţită prin Constituţia Republicii Moldova, fiind simbolul independenţei şi suveranităţii noastre.

Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal înţelege că niciodată nu va mai putea candida la această funcţie şi deja trebuind să-şi asigure cariera sa, cochetează ca o femeie nemăritată, linguşindu-se pe lîngă împuterniciţii Statelor Unite şi României din Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova, îi obligă pe învăţătorii din Găgăuzia să plece în România pentru a studia limba română, susţinînd prin aceasta, că limba de predare în şcoală trebuie să fie “limba română”.

Copii Dumneavoastră, de asemenea, studiază la şcoală istoria unui stat străin, în care se interpretează dreptul indiscutabil al României asupra teritoriilor Moldovei şi colonizarea societăţii moldoveneşti.

Partidul Social Democrat va cere în instanţele de judecată anularea disciplinelor şcolare “istoria românilor” şi “limba română”, pe tot teritoriul Moldovei.

Ne adresăm către Dumneavoastră, în calitate de aleşi ai poporului găgăuz, de a spune NU românizării cetăţenilor din toată Moldova şi a celor care locuiesc în Găgăuzia, adoptînd o hotărîre legislativă despre redenumirea disciplinei “limba română”, prin schimbarea denumirii în “limba moldovenească”. De a interzice predarea curriculumului şcolar “Istoria”, care conţine temele “Istoria universală” şi “Istoria românilor”, impuse de a fi studiate de copiii Dumneavoastră, şi schimbarea lor pe disciplinele “Istoria Moldovei” şi “Istoria universală”.

Adoptarea de către Adunarea Populară a Găgăuziei, a hotărîrii legislative propuse, va deveni o decizie semnificativă pentru activizarea mişcării patriotice în toată ţara, împotriva românizării societăţii moldoveneşti.

Această va fi decizia, cînd poporul Găgăuziei va întinde o mîna de solidaritate poporului multietnic din Moldova în lupta lui pentru independenţa, suveranitatea ţării şi identitatea naţiunii moldoveneşti, diferită de cea română.

Partidul Social Democrat are un respect deosebit faţă de cetăţenii oneşti şi muncitori ai României, care au multe legături culturale şi spirituale comune cu Moldova. Legături istorice, spirituale şi culturale comune le au cetăţenii Moldovei cu popoarele ucrainean, rus, bulgar şi alte popoare. Dar aceasta nu va fi niciodată un motiv pentru lichidarea forţată a suveranităţii noastre naţionale statale de către alte ţări.

Relaţiile de încredere dintre popoarele şi politicienii CSI, au contribuit la formarea Uniunii Vamale. În Europa aceste relaţii de încredere au adus la formarea Uniunii Europene, şi deja răsună cuvinte, că prietenia este un lucru normal, însă multe ţări din UE vor să-şi rezolve problemele financiare, fără a duce vre-o răspundere pentru ţara, care au atras-o în braţele UE. Ţările precum Bulgaria şi România nu sunt primite în Acordul Schengen, iar Grecia riscă să fie exclusă din UE.

Astăzi, noi, cetăţenii Moldovei — stat suveran şi neutru, nu trebuie să le permitem politicienilor noştri laşi şi fricoşi, care ca o giruetă privesc ba spre Est, ba spre Vest, apreciind cine este mai puternic, să ne impună pe noi să ne “împrietenim” sau să ne “înfrăţim”, la dorinţa lor.

Moldova, de sine stătător, va determina pe viitor cursul politicii externe, dar pentru aceasta avem nevoie de o conciliere în jurul Ideii Naţionale de renaştere a Moldovei.

Partidul Social Democrat a elaborat Ideea Naţională de renaştere a Moldovei, conform modelului Elveţian, care va permite Moldovei restabilirea integrităţii teritoriale a ţării, prin reunificarea teritoriului Transnistriei, pe principiile federative, cu implicarea la cest proces a subiectului de drept — Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri), în baza declarării Moldovei ca Zonă Economică Liberă în componenţa Uniunii Vamale a ţărilor CSI, cînd Moldova va deveni un teritoriu al intereselor economice comune ale ţărilor CSI şi UE.

Moldova trebuie să devină o ţară a spaţiului Schengen, dar ca şi Elveţia să nu adere la NATO. În Moldova, la fel ca în Elveţia, există o multiplicitate de culturi. Iată de ce în administraţia de stat este necesar de folosit şi limbile celor mai mari grupuri etnice din ţară.

Partidul Social Democrat se adresează către Adunarea Populară a Găgăuziei să se consolideze şi să ia decizia finală pentru dreptul copiilor la o instruire cinstită şi corectă, chiar dacă există interdicţii şi restricţii din partea conducerii politice de la Chişinău.

Cu respect,

Victor Şelin
Preşedintele Partidului Social Democrat

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet