Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Discursul Preşedintelui Partidului Social Democrat, Victor Şelin expusă în cadrul mesei rotunde cu antreprenorii din oraşul Bălţi
|
|
Viziunea Partidului Social Democrat presupune, în perspectivă, realizarea planului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală, Spaţiul Economic Unic, ulterior şi procesul de integrare în Uniunea Eurasiatică.
Ţinînd cont de situaţia social-politică din ţară, considerăm necesar organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi necesitatea pregătirii acestora prin crearea unei coaliţii politice pe eşichierul de stînga, partide care sunt în stare să-şi asume responsabilitatea de realizare a următoarelor sarcini:
I. Constituirea pe teritoriul Republicii Moldova a Zonei Economice Libere prin anularea TVA, taxelor vamale, impozitului pe venit şi substituirea acestuia prin impozitul din vînzări.
II. Semnarea unui acord cu Republica Autoproclamată Nistreană şi cu Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia privind instituirea Republicii Federative Moldova. Realizarea reformei constituţionale în conformitate cu atribuţiile contractuale privind crearea Federaţiei.
III. Aderarea Moldovei la Uniunea Vamală şi Spaţiul Economic Unic cu statut de Zonă Economică Liberă cu păstrarea frontierelor vamale a Zonei Economice Libere. Semnarea unui acord cu membrii Spaţiului Economic Unic “privind divizarea pieţii muncii între statele membre al Spaţiului Economic Unic”.
Considerăm că este necesar să subliniem faptul că Partidul Social Democrat va insista asupra necesităţii aderării Moldovei la Uniunea Vamală cu regim vamal de Zonă Economică Liberă, deoarece aceasta asigură statului moldovenesc posibilitatea de a participa la divizarea pieţii muncii în UE şi va crea condiţii avantajoase de atragere a investitorilor străini atît din UE cît şi din Spaţiul Economic Unic şi alte state cointeresate în furnizarea de bunuri pe pieţele din UE, Zone Economice Libere, produse în Moldova sau în statele exportatoare.
Idea Partidului Social Democrat de creare a unei Zone Economice Libere pe teritoriul Republicii Moldova este diferită de alte propuneri privind dezvoltarea economică a statului nostru, şi anume prin aderarea la Uniunea Vamală şi Spaţiul Economic Unic.
În Moldova există practici de administrare a Zonelor Economice Libere, experienţă antreprenorială în regimul propus, experienţă în activitatea autorităţilor vamale ce asigură funcţionalitatea frontierelor Zonelor Economice Libere.
Trebuie să fim conştienţi de faptul că Zonele Economice Libere ar trebui să opereze pe teritoriul Republicii Moldova şi Transnistria, iar procesul de structură federală poate fi mai îndelungat, însă crearea unui Spaţiu Vamal Unic cu regim de Zonă Economică Liberă în Moldova nu este complicat de realizat. Pentru a săvîrşi acest plan, autorităţile vamale ale Transnistriei şi Republicii Moldova vor semna acordul de încredere reciprocă şi vor asigura crearea Spaţiului Vamal Unic în întreaga ţară. Moldova şi Transnistria va trebui să înlocuiască aceleaşi taxe în bugetele TVA, taxe vamale şi impozit pe venit — drept un impozit unic din vânzări, până la 8%. Perioada de pregătire şi aplicarea unui astfel de plan poate fi finalizat în termen de 6 luni. Este evident că, în timpul modificărilor cu privire la încasările fiscale în bugetul de stat va apărea un deficit bugetar, care poate fi acoperit din contul împrumuturilor externe, şi în primul rând din ajutorul financiar al statelor membre al Spaţiului Vamal Unic, China şi instituţiile financiare internaţionale. Justificarea returnării împrumuturilor creditare este foarte simplă, noi nu ne refuzăm de sumele încasate, dar planificăm un decalaj de numerar încasat şi legitimăm sporirea veniturilor din contul creşterii producţiei de bunuri şi servicii.
Republica Moldova, cu statut de Zonă Economică Liberă, va participa la divizarea pieţii muncii în UE, fără careva angajamente din partea UE, din moment ce această posibilitate a fost deja creată de condiţiile pieţei. 27 de ţări ale UE nu au frontiere vamale între ele, dar aceste state sunt separate de frontiera vamală a Uniunii Vamale Belarus — Rusia-Kazahstan, iar trecerea acesteia impune achitarea tuturor taxelor vamale, indiferent de logistica de livrare a bunurilor, ceea ce creează bariere financiare, administrative şi de logistică în exportul de mărfuri.
Republica Moldova va deschide centre de logistică pentru distribuţia de mărfuri şi a poştei din UE în Uniunea Vamală, şi în direcţia opusă, oferind scutirea de plată a TVA, taxe, impozite, accize pentru perioada de aflare a mărfurilor în centrele de logistică. Loturile vor fi formate în Republica Moldova, în loturi separate spre ţări şi oraşe importatoare. Aceste proceduri vor fi realizate prin intermediul transportului feroviar, rutier, aviatic şi prin centrele de logistică maritimă.
Zona Economică Liberă va elimina unul dintre obstacolele majore pentru atragerea investiţiilor străine — plata în avans a TVA, taxe vamale şi a barierelor birocratice şi coruptibile în cazul investiţiilor în procedura de creare a întreprinderilor şi livrarea materiilor prime pentru activitatea lor, deoarece veniturile fiscale în buget vor fi planificate într-o taxă unică din vânzare sau servicii prestate. Este corect faţă de investitori şi va facilita administrarea fiscală. Este necesar să amintim faptul că certificatul de origine “Fabricat în Moldova” oferă un avantaj pentru investitorii străini, în cazul livrării acestor mărfuri în UE şi în statele membre ale Spaţiului Vamal Unic.
Peste 5 ani de la înfiinţarea Zonei Economice Libere, Republica Moldova va putea reduce în mod semnificativ balanţa comercială.
Planificarea bugetară ar trebui să sufere modificări substanţiale.
Pentru a înţelege poziţia Partidului Social Democrat, vom enumera câteva argumente. Trebuie să conştientizăm că încă câţiva ani, investitorii străini vor fi în stare de aşteptare a unui şoc economic. Din acest motiv, statul va fi forţat să devină un investitor strategic în infrastructura ţării, centre logistice care funcţionează şi ca antrepozit, şi va participa la fondarea consorţiilor agricole public-private. Statul va trebui să atragă împrumuturi externe substanţiale şi să investească în sectorul real şi infrastructură, dar aceste investiţii se vor răscumpăra. Astfel, bugetul ţării va constitui un plan de afaceri, care va prevedea investiţii, veniturile din impozite, taxe şi dividende din investiţii, precum şi cheltuielile guvernamentale privind obligaţiile statului faţă de societate.
Moldova va trebui să aplice elementele planificate în regulamentul economiei naţionale. Această regulă este necesară ţării noastre din cauza ambiţiei noastre de a asigura o garanţie a creşterii economice prin semnarea unui acord cu statele membre ale Spaţiului Vamal Unic “privind divizarea pieţii muncii între statele membre al Spaţiului Economic Unic”.
Este necesar de a clarifica esenţa acestui acord.
Statele CSI sunt fragmentate de modelul divizării pieţei forţei de muncă, care a funcţionat pe parcursul a mai multor ani în economie planificată. Împreună cu un model rezonabil de divizare a forţei de muncă, în funcţie de materii prime, condiţiile climatice ale regiunilor, agricultură, resurse umane şi ştiinţifice, era prezent şi elementul de monitorizare a integrării economiilor statelor Uniunii Sovietice
Trebuie să obţinem acele condiţii care asigură o creştere a acelor domenii din sectorul real, care intră în cercul intereselor noastre naţionale. Agricultura, industria prelucrătoare, transport şi logistică, educaţie, tehnologii informaţionale — şi, în acest scop, fiind create condiţiile acordului privind divizarea pieţii muncii între statele membre al Spaţiului Economic Unic, noi suntem cei care trebuie să precizăm volumul producţiei de bunuri şi servicii, pe care le va presta Republica Moldova şi de va tinde spre a obţine introducerea de cote şi restricţii pentru importuri de produse din afara Spaţiului Economic Unic. Volumele trebuie să fie determinate pentru fiecare an, ceea ce va asigura atragerea în Republica Moldova a investiţiilor străine şi acordul instituţiilor financiare internaţionale de a aloca noi credite, deoarece Republica Moldova va avea o piaţă de desfacere garantată.
În mod deliberat trec cu vederea în discursul meu, componenta politică, socială şi economică din strategia noastră de a transforma Republica Moldova în ţară a intereselor reciproce ale UE şi CSI, astfel cum este prevăzut în “Idea Naţională de renaştere a Moldovei”, proiect al PSD, pentru că iniţial ni s-a spus că Ideea Naţională nu poate aparţine unui partid politic, şi că trebuie să fie susţinută de întreaga societate moldovenească.
Sperăm că partidele politice, în procesul de promovare a Ideii Naţionale, vor discuta şi vor ajunge la o consolidare a viziunii politicii externe bazată pe distanţă egală ale ambiţiilor politice ale puterilor lumii şi vor construi relaţiile pe principiul intereselor economice reciproc avantajoase. Dezvoltarea economică a Republicii Moldova este baza pentru aprobarea ţării noastre ca stat independent şi suveran, stat, care va construi relaţiile sale politice, devenind o ţară puternică din punct de vedere economic.
Cetăţenii Moldovei sunt dezamăgiţi de clasa politică, care reprezintă Parlamentul RM. Dezamăgirea se datorează lipsei speranţei în îmbunătăţirea calităţii vieţii. Social-democraţii înaintează societăţii moldoveneşti un plan de renaştere a ţării care constituie singura direcţie reală a economiei noastre, vieţii sociale, şi suntem convinşi că pentru a realiza aceasta trebuie să unim întreaga societate moldovenească, iar oamenii vor recăpăta încrederea într-o viaţă mai bună.
Sursa: www.psdm.md
