Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Partidul Social Democrat a cerut Guvernului şi Parlamentului să renunţe la formarea politicii fiscale şi a bugetului naţional pentru anul 2012, în conformitate cu condiţiile impuse de FMI, care prevedeau creşterea veniturilor de stat din contul reţinerilor din capitalul circulant al exportatorilor, creşterea presiunii fiscale asupra producătorilor, creşterea numărului şi a mărimii taxelor, introducerea impozitelor noi pentru businessul micro, întreprinderile mici şi mijlocii, creşterea bruscă a sancţiunilor şi a preţurilor pe piaţa de consum.
Guvernul şi Parlamentul, fără a avea o strategie proprie de dezvoltare economică, în mod conştient au promovat pentru anul 2012, un buget de stat antipopular şi antisocial.
Cu scopul de a muşamaliza caracterul nefast al deciziilor aprobate, reprezentanţii guvernării nu s-au consultat, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu organizaţiile non-guvernamentale, şi nu au organizat dezbateri publice cu organizaţii, care reprezintă sectorul real al economiei naţionale.
Necunoaşterea legilor adoptate, nu scuteşte business-ul de răspunderea şi obligaţia îndeplinirii acestora, ca o strategie a atitudinii statului faţă de agenţii economici şi a membrilor colectivelor de muncă.
Deja peste o lună de la începutul anului, peste tot, în sate, centre raionale şi oraşe, autorităţile locale, protejaţii Alianţei de guvernare, au început realizarea unei noi metode de impozitare şi a unei noi taxe obligatorii pentru piaţă, care nu are nici o limită.
Companiile — plătitoare de TVA concentrate în pieţi comerciale, chioşcuri, agricultori şi prestatorii de servicii vor trebui să plătească impozitul din rulaj în sumă de 3%, care, în cazul unui nivel înalt de rentabilitate constituie un impozit de 30% din venit.
Fiind intenţionat lichidat sistemul antreprenorial în baza patentei de întreprinzător şi impusă constituirea unui număr mare de întreprinderi individuale, guvernul a stabilit pentru ei 18% impozitul pe venit, pe cînd impozitul pentru alte entităţi juridice este stabilit de 12%.
O decizia nefastă a fost aprobată pentru un număr nesemnificativ ca cantitate şi sumă de vînzări de întreprinderi exportatoare. Exportatorilor le sunt extrase din circuit 20% din mijloace financiare din cauza majorării perioadei pînă la 6 luni de întoarcere de către stat a TVA-ul pentru livrările de bunuri în afara ţării.
Introducerea impozitului pe venit, impozitul pe vânzări, introducerea de noi taxe şi comisioane este însoţită de o creştere a amenzilor pentru diferite încălcări în contabilitate, pe care agenţii economici tind să o plătească, din cauza lipsei de contabili calificaţi, şi nicidecum de a comite încălcarea în mod intenţionat.
Practica de extorcare, utilizarea interpretării legilor în detrimentul contribuabilului, protejarea de către organele de control a businessului a revenit în viaţa noastră reală, cu un sentiment profund şi puternic în atitudinea inechitabilă a statului faţă de om.
Lista presiunilor administrative şi fiscale poate fi completată cu mărimea amenzii de până la 50 mii de lei pentru neeliberarea cecului de către angajat, şi în mărime de pînă la 108 mii de lei, amendă pentru greşeli în înregistrarea sau încălcarea completării facturilor fiscale, dar şi alte măsuri cunoscute de administratorii întreprinderilor şi de contabili.
Cu toate acestea, este adoptată decizia care va atinge fiecare cetăţean, şi această decizie constituie o ameninţare, atât din partea autorităţilor fiscale, precum şi de către elemente criminale.
Statul obligă toţi cetăţenii, pînă la finele anului 2012, de a declara toate resursele financiare, agonisite de-a lungul vieţii şi de a prezenta dovezile existenţei acestora.
Fiind conştienţi de nerealizarea acestei cerinţe, Alianţa de guvernământ a prevăzut în norma legislativă, impozitarea fiscală a cetăţenilor începînd cu 2013, prin verificarea cheltuielilor de consum ale cetăţenilor şi pentru cumpărături vitale, iar refuzul cetăţenilor de a prezenta economiile strînse, va fi reproşat atunci cînd aceştia vor conştientiza cheltuielile sale ca fiind bani economisiţi ale perioadelor anterioare.
Pe fonul creşterii preţurilor la materie primă, resurse energetice, creşterea preţurilor la produse de consum, pierderea pieţelor de desfacere — economia naţională şi cetăţenii sunt la un pas de faliment, la fel să fie închise afaceri şi pierdute mijloace de existenţă.
Cetăţenii Moldovei: proprietarii de afaceri mici, angajaţii întreprinderilor, fermieri, întreprinzătorii privaţi au devenit sursa principală de extragere a veniturilor în buget pentru menţinerea la putere a Alianţei de guvernare.
Deciziile adoptate de către Alianţa de guvernare provoacă daune ireparabile şi o lovitură business-ului naţional, şi creează condiţii insuportabile pentru realizarea iniţiativelor antreprenoriale, şi au eliminat, în cele din urmă, condiţiile preferenţiale de atragere a investiţiilor străine în ţara noastră. Spun aceste lucru şi îmi este ruşine să privesc în ochii antreprenorilor, deoarece înţeleg problemele lor, dar fiind deja om politic, nu am reuşit să-i protejez de incomodităţile prin care sunt supuşi să treacă.
Am venit în politică pentru a proteja interesele business-ului, a colectivelor de muncă şi a persoanelor social-vulnerabile.
Din acest motiv, în lupta politică trebuie să merg până la capăt, să obţin dreptate şi echitate, atitudine respectuoasă din partea statului faţă de sectorul real al economiei.
Poziţia Partidului Social Democrat din Moldova cu privire la metodele şi formele luptei întreprinderilor mici şi mijlocii împotriva politicii antipopulare promovate de Alianţa de guvernare, reprezintă necesitatea acţiunii de solidaritate a comunităţii de business împotriva politicii fiscale ale statului şi schimbarea politicii bugetar-fiscale, cu scopul de a crea condiţii care să permită o creştere a veniturilor întreprinderilor şi redirecţionarea echitabilă a acestora.
Statul nu înţelege şi nu vrea să audă sfaturile reprezentanţilor din business. Astfel, mediul de afaceri, care constituie principala sursă de colectare a veniturilor în buget, angajaţii, care sunt şi contribuabili, trebuie să declare despre poziţia lor.
În sate, centre raionale şi oraşe a fost creată o mişcare naţională cu privire la pregătirea şi organizarea Referendumului legislativ privind aderarea Moldovei la Comunitatea Eurasiatică.
Astfel, ne adresăm reprezentanţilor sectorului real al economiei, membrilor colectivelor de muncă să se consolideze pentru a schimba vectorul politicii externe şi de modernizare a economiei naţionale, care trebuie să devină parte a repartizării forţei de muncă pe piaţa Comunităţii Eurasiatice.
Business-ul din Republica Moldova, ca parte a societăţii moldoveneşti, are dreptul garantat prin Constituţie, dreptul de a lua decizii privind gestionarea puterii de stat, prin participarea la Referendumul legislativ, care va trebui executat obligatoriu de Parlament şi Guvern.
A fost elaborat un proiect de lege, care va fi adoptat de către Adunarea Generală a iniţiatorilor referendumului, la care trebuie să participe reprezentanţii mediului de afaceri, care sunt de acord cu ideea şi necesitatea lichidării barierelor vamale şi administrative care împiedică realizarea comerţului exterior, a liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi a persoanelor.
Sistemul politic din Moldova este dominat de către partidele politice, care şi-au asumat obligaţiunea în faţa FMI să vîndă ultimele întreprinderi de stat strategice — Moldtelecom, Banca de Economii.
Au fost luate măsuri de distrugere a întreprinderilor mici şi mijlocii, exportatorilor naţionali, în beneficiul permiterii în Moldova a reţelelor comerciale din Europa şi America, companii de transport, operatori de telecomunicaţii, care să ţină sub control monopolist piaţa produselor şi serviciilor din Republica Moldova. Acesta este scopul elitelor politice aflate la guvernare, care sunt, de asemenea, implicate în lichidarea a sectorului real al economiei.
Iniţiatorii referendumului, contrar politicilor autorităţilor oficiale, şi-au propus scopul de a păstra şi de a dezvolta producătorii naţionali, prestatorii de servicii şi exportatorii.
Primul pas în această direcţie — desfăşurarea adunării iniţiatorilor referendumului şi aprobarea proiectului de lege privind aderarea Moldovei la Comunitatea Eurasiatică şi Uniunea Vamală.
Al doilea pas — colectarea a 200.000 de semnături în sprijinul desfăşurării referendumului.
Al treilea pas — informarea cetăţenilor privind avantajele aderării Republicii Moldova la Comunitatea Eurasiatică şi Uniunea Vamală.
Al patrulea pas — asigurarea implicării active a cetăţenilor privind participarea la referendumul legislativ.
Al cincilea pas — desfăşurarea referendumului şi asigurarea obţinerii unei decizii pozitive ce ţine de adoptarea legii privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală.
La 01 ianuarie 2013, atunci când aceste cinci condiţii obligatorii vor fi realizate, ca urmare a consolidării societăţii civile şi a mediului de afaceri, Republica Moldova va beneficia de relansarea economică, iar statul se va dezice de presiunea administrativă şi fiscală asupra business-ului şi va încuraja creşterea veniturilor cetăţenilor şi agenţilor economici, asigurând astfel, echitate socială.
Sursa: www.psdm.md
Adresarea Preşedintelui PSD Victor Şelin către societatea civilă privind instituirea Camerei Obşteşti a Republicii Moldova
PSD, 1 februarie 2012
Adresarea Partidului Social Democrat din Moldova către agricultorii şi reprezentanţii Administraţiilor Publice Locale cu privire la vizita în Republica Populară Chineză
PSD, 27 ianuarie 2012
Referendumul republican privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia — Belarus — Kazahstan
PSD, 14 decembrie 2011