Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Discursul dlui Oleg Serebrean, preşedintele Partidului Social-Liberal, la deschiderea şedinţei în plen a Parlamentului
|
|
Onorată asistenţă, stimaţi colegi,
Aşa cum anunţam la începutul acestei şedinţe, deputaţii social-liberali au decis, după consultarea Biroului Permanent al Partidului, să adere la fracţiunea parlamentară a PDM. Ideea constituirii unui grup parlamentar comun al PDM şi PSL nu e nouă. Discuţii în acest sens au fost purtate şi în trecut, dar acum doi ani imperativitatea acestui pas n-a fost pe deplin conştientizată nici de democraţi şi nici de social-liberali. Acum, însă, cînd scena politică moldovenească este supusă unor zguduiri tot mai puternice, cînd fragmentarea şi fracţionarea spectrului politic democratic au devenit, spre bucuria partidului de guvernămînt, un element aproape intrinsec al cotidianului politic, deputaţii celor două partide politice au hotărît să facă acest pas care, sperăm noi, poate fi o primă acţiune dintr-o suită mai largă, mai amplă, de unificare a “centrului politic”.
Ţin să reamintesc aici că recenta iniţiativă a PSL privind consolidarea “centrului politic” a fost susţinuta de PDM, acest gest reprezentînd pentru social-liberali o expresie a faptului că democraţii sînt dispuşi să fie alături de noi în această încercare de reunificare a opoziţiei democratice. Totodată, faptul că PSL şi PDM au fost împreună în cadrul Blocului “Moldova Democrată”, precum şi faptul că reprezentanţii PDM şi PSL în consiliile raionale fac deja parte din fracţiuni comune, iar în unele raioane există chiar fracţiuni ce întrunesc doar reprezentanţii PDM şi PSL, a favorizat, de asemenea, pasul de astăzi.
Stimaţi colegi,
Social-liberalii au pledat constant pentru unificarea opoziţiei democratice şi au făcut pe parcursul celor peste şase ani de existenţă pe scena politică tot posibilul ca efortul formaţiunilor democratice, pro-europene, să nu fie dispersat. În două din cele trei campanii electorale desfăşurate de la 2001 încoace, PSL-ul a mers în alianţe. Faptul că noi am pledat pentru unificare n-a fost o expresie a slăbiciunii, după cum consideră unii şi ultimele alegeri locale au demonstrat acest lucru. În pofida presiunilor la care a fost supus PSL-ul în ultima campanie electorală, a unei presei nefavorabile, a multiplelor provocări, a zdruncinărilor interne la care a fost supus partidul în primăvara-vara anului 2005, PSL-ul a ieşit din ultimele alegeri cu un rezultat mai bun decît în 2003, fiind a cincea formaţiune politică ca număr de primari.
Cei 400 de aleşi locali social-liberali din toate raioanele republicii demonstrează un bun potenţial uman şi de organizare al PSL-ului. Dar, în pofida acestui fapt, noi sîntem conştienţi de nocivitatea aventurilor în politică, de pericolele lansării negîndite în campania electorală parlamentară din 2009 a unor formaţiuni politice fără şanse sau cu şanse foarte mici. Fragmentarea opoziţiei democratice nu poate duce decît la un rezultat dezastruos, identic celuia din 2001. Anume din acest motiv, încă în februarie 2006 PSL-ul a venit cu ideea consolidării spectrului liberal.
Din păcate, însă, s-a întîmplat tocmai inversul. Ca printr-o minune numărul formaţiunilor ce se revendică liberale nu doar că nu s-a micşorat, ci a început să crească vertiginos. Astfel, dacă în aprilie 2005 singura formaţiune politică, denumirea căreia indică expres aderenţa la familia liberală, era PSL-ul, doi ani mai tîrziu numărul lor se ridica deja la trei, şi procesul nu pare deloc să fi luat sfîrşit. Social-liberalii regretă mult faptul că după mai bine de 18 luni de încercări ideea unui pol liberal consolidat a rămas nerealizată, în pofida faptului că am lăsat să înţeleagă că sîntem dispuşi să facem cele mai multe cedări. Dar, încă nu e tîrziu. Ceea ce n-a reuşit într-un cadru mai restrîns, s-ar putea să reuşească, în mod surprinzător, în unul mai extins. Formaţiunile de orientare social-liberală ar putea face front comun împreună cu cele de orientare social-democrată în vederea cîştigării alegerilor parlamentare din 2009 şi asigurării unei guvernări democratice şi pro-europene la nivel naţional. În alegerile locale din 2007, cca 40 % din alegători şi-au dat votul pentru consilierii raionali şi municipali ce au candidat pe listele celor şase partide majore de orientare social-liberală şi social-democrată, ceea ce indică deja de pe acum o şansă mai mult decît clară pentru victoria în alegerile din 2009.
De altminteri, chiar numai PDM-ul şi PSL-ul împreună au acumulat peste 13 % din voturi, cele două partide fiind singurele formaţiuni parlamentare ce şi-au îmbunătăţit rezultatul în raport cu anul 2003.
Onorată asistenţă, stimaţi colegi,
Cei care cred că eşichierul politic democratic va fi în continuare zdruncinat şi fragmentat, în aşa fel ca să creeze PCRM-ului toate condiţiile pentru un succes lejer în viitoarea campanie electorală parlamentară, greşesc. Vreau să vă asigur că ideea creării unui centru politic puternic în Republica Moldova a avut un ecou pozitiv atît în interior, cît şi în exterior. Totodată, vreau să menţionez că principalul comanditar al unificării este alegătorul şi noi, reprezentanţii opoziţiei, sîntem datori să mergem în întîmpinarea acestei somaţii a cetăţenilor.
