Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Stimati colegi,
Politica fiscal-bugetară si Legea Bugetului reprezintă cele mai importante documente financiar-economice pe care noi urmează să le aprobăm în acest an.
Devine déjà o tradiţie regretabilă faptul că guvernul prezintă aceste proiecte cu încălcări de procedură şi întîrzieri semnificative. În afară de neprofesionalismul evident al ministerului finanţelor, noi nu putem găsi o explicaţie de ce déjà al 2-lea an politica bigetar-fiscală ajunge în parlament cu jumătate de an întărziere.
Dacă în ceilalţi ani politica fiscala si Bugetul erau votate cu întârziere din cauza incompetenţei celor responsabili de elaborarea lui, în acest an a mai intervenit un detaliu “original” — politica fiscală si Legea Bugetului au devenit un element de târg înverşunat în cadrul Alianţei de guvernare.
Din toate principiile clasice pe care trebuie să le întrunească o politică bugetar-fiscală orientată spre dezvoltare economică şi securitate socială pentru populaţie, proiectul propus de Guvern respectă doar principiul continuităţii. Însă, continuitatea se referă doar la majorarea cotelor de impozitare şi diminuarea susţinerii sociale pentru cetăţenii acestei ţări. Este deja al treilea document de politică bugetar-fiscală elaborat de guvernarea AIE şi insistenţa cu care se merge pe majorarea de impozite are o singură explicaţie — incompetenţa manifestată în administrarea fiscală şi vamală, nivelul de corupţie extrem de ridicat în organele obligate să asigure acumularea veniturilor bugetare. Ultimii trei ani suntem martori ai unui paradox macroeconomic: deşi Guvernul declară creşterea economică şi cotele impozitelor se majorează de la an la an, acumulările bugetare nu cresc corespunzător. Abordarea guvernului continuă să fie, compensăm incapacitatea de a colecta impozitele la cotele existente prin majorarea acestor impozite. Dar căt va putea răbda businessul social responsabil o asemenea abordare, domnilor guvernanţi. Întelegeţi voi oare, că povara fiscală crescăndă se aşează pe umerii celor care încă mai încearcă să se descurce în acest mediu de afaceri insuportabil?
Ministerul Finanţelor incapabil să asigure o administrare fiscală şi vamală ineficientă, propune dogmatic majorarea veniturilor bugetare din contul creşterii cotelor de impozitare.
Deşi prezentat cu mari întărzieri, politica bugetar-fiscală propusa de Guvern are zeci de lacune si probleme, eu ma voi opri doar la citeva din lipsa de timp.
reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%;
În condiţiile unei crize economice mondiale tot mai pronunţate, cu consecinţele respective şi pentru economia Moldovei, această iniţiativă a guvernului va adduce în prag de faliment puţinii agenţi economici care mai lucrează în această ţară, deoarece în mod evident îi va lipsi de mijloacele circulate necesare. Atrag atenţia deputaţilor, că guvernul nu doar introduce această cotă de 12%, dar anulează toate facilităţile pe care le-au avut agenţii economici din businessul mic şi mijlociu pînă la introducerea cotei zero. Dacă vă mai amintiţi de acel articol 49 din Codul fiscal,, care oferea facilităţi pentru investiţiile effectuate şi acorda facilităţi mai multor categorii de agenţi economici, care în toată lumea se bucură de sprijinul statului. Asta este cel mai grav, că prin această manevră total ne gîndită şi dictată de FMI, guvernul loveşte dublu în mediul de afaceri. Ca efect direct va scadea esential posibilitatea agentilor economici de a deschide noi locuri de munca si implicit la scaderea numărului de angajati. Dar se vede, că acest argument nu-i important pentru guvernul care a admis în ultimii doi ani o majorare a şomajului de căteva ori, iar exodul populaţiei active din ţară a atins cote nemaivăzute. Fiţi de acrod, preţul achitat de Moldova pentru creditele şi granturile contractate de Guvernul Filat este unul foarte mare, iar consecinţele acestor cedări vor fi resimţite în perioadă lungă de economia naţională. Cerem eliminare acestei iniţiative a guvernului din proiect.
aplicarea unui impozit pe venit în mărime de 4% de volumul de vânzări pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de până la 600 mii lei pe an;
Modalitatea propusă de Guvern pentru impozitarea ÎMM, practic nu soluţionează problemele evaziunilor fiscale şi presiunii birocratice asupra întreprinzătorilor mici, deoarece:
Cota de 4% este una extrem de mare pentru întreprinderile mici. De fapt 4% de la volumul de vânzări este echivalent cu un impozit la cota de 40% în condiţiile în care rentabilitatea vânzărilor este de 10%, ori cu alte cuvinte pentru ca 4% de la rulaj ca sumă să fie egale cu 12% de la profit este nevoie ca rentabilitatea vânzărilor să fie 33%, ceea ce în condiţiile unei concurenţe strânse este foarte mult.
majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere. Introducerea accizului la gazul lichefiat.
Nu poate fi susţinută majorarea accizelor la produsele petroliere, şi în mod special introducerea accizului la importul gazului lichefiat. Este déjà a cita majorare de accize la petroliere operate de guvernul Filat şi mă miră insistenţa obraznică cu care aceşti diriguitori stimulează creşterea galopantă a preţurilor în ţară prin aceste metode.
După ce printr-un act de incompetenţă criminală guvernul Filat a admis în ţară zeci de mii de autoturisme vechi , declarate non-grata în Bulgaria şi Letonia, se vine cu propunerea de a majora cu 50% a accizelor la importul autovehiculelor sub 7 ani. În acest context, majorarea semnificativă a accizelor la importul de autoturisme în condiţiile gradului sporit de corupţie în organele afacerilor interne va stimula fenomenul înmatriculării autoturismelor în regiunea Transnistreană, ceea ce va lipsi bugetul de sursele de venituri atît de necesare finanţării cheltuielilor, în special a celor de investiţii în infrastructura drumurilor.
Majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii şi oraşe de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori.
Modificarea respectivă este o majorare directă şi necamuflată a presiunii fiscale asupra tuturor persoanelor fizice, care în cea mai mare parte nu sunt persoane cu venituri mari şi imobile luxoase.
Un moment aparte ce necesită a fi abordat sînt sancţiunile pentru încălcarea legislaţiei fiscale. Guvernul îşi propune de compensa lacunele şi ineficienţa existente în administrarea fiscală prin majorarea inadecvată a amenzilor fiscale. Or, Guvernul şi în mod special Ministerul Finanţelor au înaintat nişte propuneri primitive, specifice unor diletanţi în administrarea veniturilor publice, care nu sesizează că majorarea exagerată a presiunii şi sancţiunilor fiscale la un moment dat generează efecte inverse celor aşteptate: va creşte ponderea economiei tenebre şi se va stimula fenomenul corupţiei în organele de control fiscal, iar în consecinţă veniturile bugetare nu vor creşte. De fapt acest fenomen îl urmărim cu toţii deja al doilea an la rînd, iar Ministrul Finanţelor, spre exemplu, aşa şi nu poate formula explicaţii cît de cît convingătoare privind motivele scăderii veniturilor bugetare din TVA pe intern. În realitate, majorarea nejustificată şi neechilibrată a sancţiunilor fiscale prezintă un pericol eminent pentru agenţii economici care mai încearcă să supraveţuească în Republica Moldova şi va distruge mediul de afaceri legal. Or, stimaţi colegi deputaţi, cum altfel poate fi calificată propunerea Guvernului de a majora amenda pentru neaplicara repetată a Maşinii de Casă şi Control de la 18 mii lei la 10% din cifra de afaceri pentru anul precedent, dar nu mai puţin de 1 milion de lei pentru fiecare caz. Putem doar să presupunem ce riscuri apar pentru contribuabilii mari ce dispun de zici şi sute de puncte comerciale în care se utilizează Maşina de Casă şi Control, unde persistă factorul uman — vînzătorul care poate comite greşeli inconştiente sau chiar mai rău — conştiente în cîrdăşie cu concurenţii neloiali sau sub presiunea organelor de control. Sînt convins, că drept consecinţe ale promovării ideii de reducere a evaziunilor fiscale prin majorarea sancţiunilor, Serviciul Fiscal se va transforma definitiv dintr-un organ de administrare, deservire şi de ce nu de ajutorare a contribuabililor într-o maşinărie de reprimare a afacerilor, de răfuială cu întreprinzătorilor nedoriţi guvernării, de executare a comenzilor concurenţilor neloiali şi în final într-un cuib al corupţiei.
În concluzie la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2012 propus de guvern remarcăm următoarele:
Noi avem un şir întreg de viziuni şi propuneri referitor la politica statului în domeniul bugetar-fiscal pe care suntem gata să le discutăm cu guvernarea. Ele ţin în principal la renunţarea la practica dubioasă de majorare a impozitelor, deoarece aceasta nicicum nu aduce o creştere reală a veniturilor reale la buget, dar numai sporesc povara fiscal asupra economiei şi poluaţiei. Avem propuneri cardinale referitoare la revederea sistemului de administrare a acelui mai important impozit — TVA, deoarece anume la acest capitol guvernul Filat a înregistrat celae mai semnificative evaziuni, iar în scurt timp bugetul se va confrunta cu o mare bombă, numită TVA spre restituire…
În aceste condiţii, Grupul parlamentar al socialiştilor este categoric împotriva acestei politici fiscale antisociale. Noi nu-l vom vota. El trebuie să fie modificat în mod cardinal. Dacă va fi propus un alt proiect, elaborat pentru oameni, noi îl vom examina. Dacă nu, rămâne pe conştiinţa voastră, stimaţi colegi, ceea ce faceţi.
Vă mulţumesc pentru atenţie
Sursa: dodon.md