Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Partide→Declaraţii→PSRM

Criza investiţiilor străine în Republica Moldova

|versiune pentru tipar||
PSRM / 4 aprilie 2012
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova

Alegerea preşedintelui Republicii Moldova a creat posibilităţi pentru depăşirea crizei politice din ţară. În situaţia existentă, forţele politice, în comun cu societatea civilă, trebuie să se implice nemijlocit în identificarea direcţiilor şi modalităţilor de soluţionare a problemelor economice şi sociale, ce stau în faţa societăţii.

Abordarea pe care o promovăm în problema dată a rămas nemodificată: creşterea nivelului de trai al populaţiei şi soluţionarea întregului ansamblu de probleme economice şi sociale ale statului sînt realizabile, cu condiţia unei modernizări complexe a întregii economii. Drept fundament poate servi intensificarea caracterului inovaţional şi a competitivităţii tehnologice ale acesteia.

Un rol important în acest sens revine investiţiilor şi activităţii inovaţionale în general. Care este situaţie în prezent?

Autorităţile raportează despre succese noi obţinute în această sferă, în anul 2011. Într-adevăr, anul trecut volumul investiţiilor s-a mărit cu 9,3%, iar investiţiile străine directe — cu 39%. Totodată, în pofida creşterii înregistrate, volumul investiţiilor, obţinut în 2011, a constituit doar 82,9% faţă de nivelul anului 2008. Pentru comparaţie, în 2008, investiţiile au sporit cu 17,6% în raport cu 2005.

Totodată, cota investiţiilor în PIB a constituit, în anul 2011 — 23%, pe cînd în anii 2005 şi 2008 aceasta s-a cifrat la 25% şi, respectiv, 34%.

Un rol aparte în asigurarea competitivităţii economiei moldoveneşti revine investiţiilor străine. Acest rol este conjugat nu doar cu afluxul de resurse suplimentare în economia naţională, ci şi cu folosirea tehnologiilor, standardelor de calitate şi a formelor moderne de organizare a afacerilor.

Cu toate acestea, în pofida creşterii declarate, situaţia în acest domeniu nu face faţă provocărilor perioadei actuale. Avînd o creştere a investiţiilor străine cu 39%, volumul acestora a constituit doar 39 la sută din volumul anului 2008. Pentru comparaţie: în 2008 volumul investiţiilor străine directe a crescut de 3,7 comparativ cu anul 2005. Raportată la volumul PIB, cota investiţiilor străine a constituit 4% în anul 2011, pe cînd în 2008 aceasta se ridica la 12%.

Nici structura investiţiilor străine nu ne poate bucura. În cazul creşterii acestora cu 39%, afluxul real de bani în ţară, adică a investiţiilor în capital, s-au redus cu 8% timp de un an, iar timp de trei ani (faţă de 2008) — cu 67% sau de trei ori. Totodată, în cei trei ani, ce au precedat anului 2008, investiţiile în capital s-au majorat de 5,6 ori.

În situaţia cînd s-a diminuat afluxul banilor veniţi din afara ţării în capital, au crescut alte componente investiţionale, şi anume veniturile reinvestite (de 5,5 ori) şi împrumuturile externe de la companiile-mame, aşa zisele “creditare intragrup” (cu 38%). Se cere de menţionat faptul că mijloacele respective nu generează crearea unor afaceri noi, iar cît priveşte împrumuturile de la companiile-mame, acestea, de regulă, sînt orientate spre suplinirea activelor curente şi poartă un caracter de scurtă durată, adică trebuie să fie rambursate la încheierea ciclului de producţie. În virtutea acestui fapt, componentele investiţionale menţionate pot fi calificate drept investiţii doar convenţional. În orice caz, acestea nu soluţionează problema privind modernizarea rapidă a economiei noastre.

Spre regret, cifrele prezentate denotă o degradare a atractivităţii Moldovei pentru investitorii străini. Această situaţie este agravată de degradarea poziţiilor externe ale economiei statului. Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a crescut cu 74% pe durata unui an, depăşind 11% din volumul PIB, pe cînd, la începutul anilor 2000, acest indicator nu depăşea 2%.

Are loc o creştere semnificativă a datoriei externe. Conform situaţiei de la 31 decembrie 2011, datoria externă publică şi garantată de Guvern s-a cifrat la 1,521 mlrd. dolari SUA, majorîndu-se în decursul anului 2011 cu 170 mln. dolari SUA, în creştere cu 564 mln. dolari SUA comparativ cu 2008.

Datoria externă totală a Moldovei a constituit 5,450 mln. dolari SUA la finele lui 2011, crescînd cu 666 şi, respectiv, 1,359 mln. dolari SUA. Totodată, datoriile particulare ale agenţilor economici au crescut cu 500 mln. dolari SUA în anul 2011, iar faţă de anul 2008 — cu 800 mln. dolari SUA.

În domeniul împrumuturilor din străinătate, mai cu seamă la compartimentul datoriei externe publice şi garantate de Guvern, mai există o problemă, şi anume — administrarea mijloacelor obţinute. Într-o mare măsură aceste mijloace sînt folosite pentru consumul curent şi nu sunt folosite pentru creşterea potenţialului economic al ţării. Obţinînd credite externe şi folosindu-le pentru consum, statul nu creează condiţii pentru o dezvoltare stabilă a economiei, majorînd, astfel, riscurile de instabilitate. În acelaşi timp, creşte datoria externă, obligaţia de rambursare a căreia va reveni copiilor noştri. În anul 2011, datoria externă pe cap de locuitor a constituit 427 dolari SUA în raport cu 268 dolari SUA, în 2008.

Astfel, observăm că, în paralel cu problemele interne cu caracter economic şi social, mai există şi pericole importante în domeniul raporturilor economice pe plan extern, soluţionarea cărora trebuie să înceapă cît mai urgent.

În alte publicaţii au fost deja menţionaţi mai mulţi factori, ce condiţionează atractivitatea investiţională a unui stat. Dar în cazul dat aş dori să atrag atenţia asupra următorului moment. Adoptînd decizii privind investirea de mijloace într-o anumită ţară, potenţialii investitori ţin cont de un şir de condiţii.

Desigur, un factor important este regimul fiscal atractiv şi capabil de a stimula dezvoltarea afacerilor. Totuşi, un factor nu mai puţin important îl constituie şi condiţia generală a economiei, existenţa unei infrastructuri dezvoltate, a forţei de muncă calificate, dar şi a unei legislaţii eficiente etc.

Eficacitatea măsurilor de asigurare a unei creşteri substanţiale şi stabile a investiţiilor străine este determinată de complexitatea (polivalenţa) acestora. Acest sistem va include următoarele direcţii:

1. Modificarea Politicii fiscale prin revenirea la cota zero a impozitului pentru veniturile agenţilor economici, cît şi la alte norme, ce stimulează activităţile antreprenoriale.

Această măsură va avea un efect pozitiv asupra dinamicii investiţiilor, mai cu seamă a celor străine. Afirmaţia în cauză poate di confirmată de experienţa Moldovei din anii 2007–2008. Măsurile orientate spre liberalizarea economiei, care au inclus mai multe măsuri cu caracter fiscal, au fost făcute publice în vara anului 2006. Deşi, implementarea acestor măsuri a început din 1 ianuarie 2008, volumul investiţiilor străine a crescut cu 91% în anul 2007 şi cu încă 93 la sută în 2008.

2. Dezvoltarea prioritară a infrastructurii, inclusiv datorită investiţiilor publice.

În legătură cu aceasta, la compartimentul împrumuturi publice externe, se cere asigurarea pe cale legislativă a normei, ce nu ar admite utilizarea împrumuturilor, obţinute de Guvern, pentru consum curent. Aceste mijloace vor fi folosite în mod exclusiv pentru proiecte investiţionale, în primul rînd — în domeniul infrastructurii.

3. Realizarea unor măsuri urgente, inclusiv cu caracter fiscal, menite să corecteze situaţia de pe piaţa muncii, mai întîi de toate în ceea ce ţine de implicarea în activităţile economice a populaţiei economic inactive.

De exemplu, angajatorii ce asigură creşterea volumelor de activitate cu o creştere concomitentă a salariilor lucrătorilor, a efectivului numeric al acestora şi a fondului de salarizare, vor beneficia de înlesniri fiscale, în primul rînd la compartimentul impozite sociale.

4. Reforma urgentă a sistemului de învăţămînt superior, mediu de specialitate şi profesional.

În prezent, reducerea numărului populaţiei economic active (şi din motive fireşti, şi din cauza plecării la lucru peste hotare) nu este compensată de sistemul de învăţămînt superior şi de învăţămînt mediu de specialitate nici în privinţa volumului, nici a calitatăţii şi nici a structurii. Totodată, deficitul de forţă de muncă calificată, în paralel cu neajunsurile în infrastructură, reprezintă unele dintre cele mai importante probleme, ce împiedică afluxul investiţiilor străine în sectorul real. În acest context, vom menţiona că reforma sistemului de învăţămînt specializat este una din pietrele de temelie ale activităţilor de modernizare a economiei.

5. O reformă cît mai urgentă şi mai energică a sistemului judiciar şi cel de combatere a corupţiei la toate nivelurile.

Imperfecţiunea sistemului nostru judiciar, angajarea politică a judecătorilor, corupţia reprezintă, actualmente, o problemă serioasă ce împiedică afluxul masiv de investiţii străine. Această reformă este necesară nu doar pentru a corespunde cerinţelor înaintate de Uniunea Europeană, dar şi pentru că fără aceasta este imposibilă asigurarea creşterii investiţiilor şi creşterea economică în general.

6. Reducerea numărului de organe de stat cu funcţii de control şi coordonarea activităţii acestora prin intermediul unei subdiviziuni specializate din cadrul Ministerului Economiei — ministerului responsabil pentru asigurarea creşterii economice şi a investiţiilor.
7. Excluderea funcţiilor de control economic din arsenalul Ministerului Afacerilor Interne, reducerea numerică a genurilor de activitate economică, ce necesită licenţiere, şi asigurarea unei concurenţe loiale pe piaţa internă a ţării.

Lipsa de acţiuni concrete în oricare din direcţiile enunţate vor face ineficiente eforturile de dinamizare a activităţii investiţionale. Soluţionarea acestei sarcini multilaterale impune o abordare complexă.

Sursa: dodon.md

Ziua Umorului în Odessa Socialiştii au manifestat împotriva legii anti-discriminare