Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Igor Dodon: Două principii pentru o politică statală de success
|
|
Nu v-aţi pus întrebarea de ce la capitolul calitatea vieţii, competitivitatea economiei, dezvoltarea instituţiilor democratice s-au poziţionat drept lideri mondiali aşa ţări ca Elveţia, Singapore, Taiwan, Finlanda şi alte cîteva state care nu dispun de importante resurse natural? Care este formula succesului acestor ţări? Si poate oare fi aceasta formulă implementată în Republica Moldova?
Renumitul Lee Kuan Yew, prim-ministru al Singapore timp de cîteva decenii, a reusit cîndva ceea ce putem reuşi şi noi (n.b — vă recomand să citiţi cartea acestuia “Din lumea a treia în prima”). De ce avem nevoie noi, moldovenii, pentru a repeta performanţa singaporenilor şi pentru a depasi actuala stare de lupte politice, baricade, incertitudine şi umilinţă socială?
Zilele trecute, aflîndu-mă la Soci, am auzit multe lucruri interesante care m-au pus pe gînduri. Consider că avem şanse dacă vom ţine cont de cel puţin două principia, care au funcţionat în cazul ţărilor de succes — consens intern şi integrare externă.
Consensul intern presupune depăşirea luptelor politice distructive care durează de douăzeci de ani. Pentru ele se consumă resurse enorme şi multă energie creativă. Cum putem să fim puternici faţă de partenerii externi dacă în interiorul ţării nu ne reuşeşte să gasim un numitor comun asupra principalelor subiecte ce ţin de viitorul statului. Unii vor în România, altii în Rusia şi cu aşa o politică divizată nu avem nicio şansă. Trebuie în primul rînd să conştientizăm cu toţii — Indiferent de etnie: moldoveni, români, ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari …, toţi suntem cetăţeni ai Republicii Moldova şi trebuie să ne mîndrim cu acest lucru. Da, vor exista şi cei care nu vor accepta aşa abordare, însă ei vor fi în minoritate, sunt sigur de asta.
Consensul şi puterea internă sunt imposibile fără reunificarea ţării. Acum cîteva luni am propus ideea de federalizare a Republicii Moldova, pentru a ne reîntregi teritorial. Imediat s-a ridicat un val imens de critică si învinuiri. De ce? Oare nu este clar că altă soluţie nu există şi nici nu va fi acceptată de părţile implicate în acest proces? Elveţia este o confederaţie unde convieţuiesc paşnic francezi, austrieci, germani … Sunt cîeva limbi oficiale. Si ce? Cetăţenii au de pierdut? Evident că nu. Noi însă încercăm să inventăm bicicleta. Sunt convins ca dacă în următorii ani nu va fi acceptata solidar de toate părţile implicate ideea de Federaţie, atunci mai tîrziu sau pierdem complet Transnistria, sau vom negocia cu greu statutul de Confederaţie, care este o formă mult mai largă de autonomie şi comportă mai multe riscuri. Deci, urmează să existe un consens intern în privinţa soluţionării reale a problemei transnistrene, pentru întregirea teritorială a ţării.
Cel de-al doilea principiu, integritatea externă, presupune profitarea de conjunctura regională în interesul naţional al RM. Aşa au procedat şi procedează în continuare Singapore şi Elveţia. Societatea noastră e divizată — unii categoric vor în UE, alţii vor în direcţia opusă, eurasiatică. Însă nici în Est, nici în Vest nu avem şanse de integrare pe parcursul următorilor cel puţin 5 ani. Trebuie sa fim realişti şi să profităm fără emoţii în interesele cetăţenilor de oportunităţile de moment.
În relaţiile cu UE trebuie sa fim pragmatici. În următorii 5–8 ani noi nu vom primi statutul de membru, din mai multe considerente — situaţia economică din zona euro, probleme cu integrarea ultimilor membri acceptaţi, România şi Bulgaria, decizia politică de acceptare doar împreuna cu alte ţări cum ar fi Ucraina sau alte ţări, nesoluţionarea problemei transnistrene ş. a. Personal consider că în relaţiile cu UE noi trebuie sa obţinem trei lucruri concrete:
- Regim liberalizat de vize. Inclusiv pentru a rezolva problema cu obţinerea cetăţeniei române, deoarece marea majoritate a celor care obţin paşaport român nu o fac din dorinţa de a fi român, ci doresc doar să meargă fără vize în UE.
- Comerţ asimetric aprofundat şi acord de liber schimb. În caz contrar, deschiderea pieţei noastre faţă de produsele europene care sunt subvenţionate masiv de către statele UE va pune într-o situaţie dificilă producătorii autohtoni, care nu vor fi competitivi.
- Investiţii şi tehnologii. La moment peste 60 la sută din investiţiile străine directe sunt din ţările UE, ceea ce este un indicator bun.
În relaţiile cu CSI, Federaţia Rusă, Uniunea Vamala trebuie sa fim constructivi şi inteligenţi. Anume inteligenţi, nu şmecheri, cum o fac unii dintre conducătorii actuali ai ţării, care caută lobby în Occident pentru a putea intra în cabinetele din Kremlin. Am declarat de mai multe ori că eu consider de perspectivă vectorul estic, iar Uniunea Vamala este un proiect cu avantaje economice enorme pentru Republica Moldova. Sunt ferm convins că mai devreme sau mai tîrziu vom face parte din acest Proiect regional. Însa nu acum, fiindcă noi nu suntem gata nici din punct de vedere politic (nu avem majoritate politică în favoarea acestui vector), nici din punct de vedere economic (lipsa frontierei comune, zeci de legi ce trebuie sa fie ajustate, negocieri cu Organizatia Mondiala a Comertului s.a.). Orice declaraţii pripite, precum şi intenţiile de organizare prematură a referendumurilor de aderare nu sunt decît actiuni politice de PR şi pot dăuna implementării cu succes a acestei idei. În cadrul CSI noi profităm de regim liberalizat de vize, comerţ liber, lipsa barierilor în faţa investiţiilor şi tehnologiilor. Evident că este loc pentru mai bine, însa trebuie să fim inteligenţi şi precauţi sa nu pierdem şi ceea ce avem.
Astfel, în ceea ce ţine de integrarea externă, consider că pe parcursul următorilor cel puţin 3–5 ani nu vom fi parte nici a UE, nici a Uniunii Vamale. Trebuie sa valorificăm la maximum oportunităţile pe care le avem pentru a spori competitivitatea economică şi a asigura creşterea nivelului de trai.
Una din concluziile vizitei de la Soci a fost că putem găsi soluţii pentru consolidarea forţelor sănătoase pe intern, avem multe capacităţi profesioniste în diferite partide politice şi în cadrul societîţii civile, care trebuie mobilizate pentru scopuri strategice. Pentru lupta politică există campanii electorale. Acum, în următorii doi ani şi jumătate, trebuie să muncim în comun şi să obţinem rezultate concrete.
Sursa: dodon.md
