Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Stataliştii, unioniştii şi poziţia surselor mass-media
|
|
Pe data de 10 octombrie curent în Centrul rus de ştiinţă şi cultură a fost organizată o masă rotundă la tema “Stataliştii, unioniştii şi poziţia surselor mass-media”. Aceasta a fost iniţiată de Asociaţia jurnaliştilor vorbitori de limba rusă, iar în calitate de invitaţi şi experţi au fost jurnaliştii surselor mass-media pentru vorbitorii de limba rusă, politologi, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor şi partidelor politice.
Printre participanţi au fost: Mihail Tuleanţev (Liga tineretului rus), fostul reprezentant al RM pe lîngă Consiliul Europei şi ONU, Alexei Tulbure, jurnaliştii ziarului “Panorama” din Chişinău, ziarului “Chişinevschie novosti” şi mulţi alţii. Garda Tînără la această masă rotundă a fost reprezentată de către conducătorul GT Bălţi, Mihail Ahremţev, cu care am şi discutat.
Jur.: Mihail, unul dintre principalele subiecte ale mesei rotunde a fost subiectul ce ţine de profesionalismul şi obiectivitatea surselor mass-media în reflectarea unionismului şi a marşurilor unioniste, — cît de actual după părerea dvs. este acest subiect? М. А.: Da, într-adevăr, acest subiect este destul de actual atît pentru mine, cît şi pentru Garda Tînără, fiind participanţi direcţi ai confruntărilor. Fiind o organizaţie care apără interesele şi independenţa Republicii Moldova şi ideea naţiunii civice moldoveneşti — noi nu am stat deoparte în timpul marşurilor desfăşurate în mod regulat şi ne-am ciocnit anume cu imparţialitatea mass-mediei moldoveneşti.
Jur.: Prin ce se manifesta acest lucru?
М. А.: prin reflectarea evenimentelor desigur. Probabil, anul acesta este prima dată cînd marşurile unioniste au fost mediatizate atît de intens. Interviuri, sondaje, emisiuni, articole — se crea impresia că în perioada marşurilor în Moldova nu se petrecea nimic mai interesant şi actual. În plus, atenţia cetăţenilor se accentua în mod artificial, iar unele surse mass-media în ziua marşului în mod deschis îndemnau locuitorii din Cahul, Bălţi sau Chişinău la “lupta cea din urmă şi decisivă”. Merită de menţionat faptul că toate posturile de televiziune susţineau unioniştii, oferindu-i în mod special o înfăţişare drept de forţe rezonabile şi civilizate, ceilalţi mai să fie comparaţi cu nişte barbari. Acest fapt, spre exemplu, a fost deosebit de evident în timpul “evenimentelor din Bălţi” pe 5 august.
Jur.: La masa rotundă, de asemenea, au participat şi reprezentanţii şi preşedintele Ligii tineretului rus, Mihail Tuleanţev, a fost declarat şi Victor Şelin, preşedintele PSD, care, însă, a ignorat evenimentul şi nu s-a prezentat. Ei tot au participat la confruntări, şi nu este secret faptul că imediat după acţiunile unioniştilor stataliştii, partidele de stînga s-au certat. Ce se întîmplă acum?
М. А.: Da, într-adevăr — pe un site informaţional am citit o afirmaţie foarte bine spusă despre faptul că unioniştii totuşi şi-au atins scopul — semănînd dezacord în rîndul oponenţilor săi. Şi un rol deloc minor în această situaţie a jucat presa — apărîndu-şi interesele de partid, unele forţe politice prin sursele mass-media controlate de ei au făcut tot posibilul pentru a denigra pe toţi ceilalţi. Ei şi-au atins scopul, însă nu pînă la capăt. În principiu, majoritatea stataliştilor şi-au păstrat relaţiile normale între ei. Nu toţi desigur, însă oricum…
Jur.: Aţi zis că un rol important în conflict a jucat “presa, care apără interesele de partid”. Cum rămîne cu presa independentă? În general ea a existat? М. А.: Ea nici nu există în Moldova. Nu este secret faptul că la momentul de faţă, toate posturile de televiziune existente — aparţin anumitor partide politice. Întotdeauna a fost aşa. Acelaşi lucru se poate spune şi despre presa scrisă şi cea electronică, care în ultimul timp a căpătat valoare şi influenţă — toate acestea reprezintă anumite opinii ale anumitor formaţiuni politice. Fiecare partid are propriul “mesager”, — fiecare. În principiu, o astfel de situaţie poate fi înţeleasă — presa din ţara noastră duce o existenţă mizerabilă, nici vorbă nu poate fi de rentabilitate. Aşa şi nimeresc editurile în mîinile politicienilor. În privinţa televiziunii nici nu avem ce vorbi — practic de pe timpurile lui Goebbels aceasta a fost “o bucată delicioasă” pentru propagandă.
Jur.: În cadrul mesei rotunde a răsunat ideea creării a unui “pact de neagresiune” — între cine şi cine ar trebui să se semneze pactul? De asemenea, a răsunat opinia cu privire la faptul că presa ar trebui să se unească şi coopereze — însă după cum s-a menţionat mai sus — dacă partidele se află în confruntare reciprocă, iar sursele mass-media aparţin partidelor — cît de reale sunt propunerile privind “cooperarea” între “structurile concurente”?
М. А.: Haideţi să fim realişti — da, partidele politice vor continua lupta pentru alegător. Şi acest lucru nu-l putem evita — este un fenomen firesc. Însă şi modalităţile de luptă sunt diferite — mass-media poate fi un mijloc pentru apărarea consecventă a propriilor convingeri politice, promovarea propriilor iniţiative, demonstrarea avantajelor propriului partid. În mod normal, într-o societate democratică — lucrurile stau în aşa fel. O altă modalitate este aruncarea cu noroi în adresa oponenţilor, etichetîndu-i, născocind “dovezi senzaţionale”, etc. — ceea ce şi prezintă obiect al activităţii al presei controlate de partidele de stînga.
Jur.: Dacă prese şi jurnaliştii nu decid nimic, iar partidele nu au de gînd să înceteze lupta şi denigrarea reciprocă, — ce ieşire propuneţi în aşa situaţie? М. А.:Cred că o ieşire destul de interesantă ar fi semnarea unui “pact de neagresiune”, potrivit căruia, continuînd luptele politice, presa şi jurnaliştii să se menţină totuşi în limitele unor dimensiuni de etică şi morală — căci unul şi acelaşi eveniment poate fi reflectat în moduri diferite, chiar şi epitetele ar putea fi utilizate cu o acurateţe mai mare. Noi însă auzim doar: ei sunt trădători, ceilalţi — impotenţi, iar ceilalţi în general… Spre exemplu, aceeaşi statalişti, care pledează contra unioniştilor, într-o publicare în limba rusă a unui partid au fost numiţi şacali. Despre ce consolidare poate fi vorba în acest caz?
Revenind la subiectul soluţionării acestei probleme — cînd are loc schimbul de focuri, şi una dintre părţi încetează focul — cel mai probabil că ea va fi distrusă de oponentul său. Acelaşi lucru este şi în cazul partidelor şi a presei — cred că problema constă în faptul că partidele pur şi simplu se tem să coboare de pe baricade şi să înceteze această gîlceavă fără sfîrşit din simplu motiv că dacă încetează — înţepăturile în adresa lor se vor ţine lanţ. Ce se va întîmpla însă dacă lupta va fi încetată de către ambele părţi? Pînă ce această întrebare rămîne deschisă…
În curînd, noi, din numele Gărzii Tinere şi a Partidului Socialiştilor, cu susţinerea Asociaţiei jurnaliştilor vorbitori de limba rusă — vom încerca să ieşim cu o propunere către toate sursele mass-media de limbă rusă — e timpul să coborîm de pe baricade şi să încetăm lupta politică de pe flancul stîng.
Sursa: gardatinara.md
