Proiectul de lege privind Bugetul pentru anul2013 afost remis Parlamentului la inceputul lunii octombrie şi, deja la 17 octombrie, a fost aprobat de Comisia Parlamentară pentru Economie, Buget şi Finanţe. În ziua următoare, la 18 octombrie, proiectul a fost examinat în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului şi aprobat în prima şi a doua lectură. După doar 2 săptămîni, la 2 noiembrie 2012, Proiectul Legii privind Bugetul de Stat pentru anul2013, afost aprobat definitiv de către Parlament.

Operativitatea cu care a fost examinat proiectul Legii privind Bugetul de Stat pentru anul 2013, în pofida opiniei mai multor experţi independenţi, este o dovadă a ignorării situaţiei reale din economie şi sfera socială de către autorităţi.

O situatie similara a avut loc si referitor la Bugetul 2012. Deja după 4 luni de la adoptarea bugetului pentru anul2012 adevenit evidentă irealitatea acestuia şi imposibilitatea executării lui. Fiind elaborat fără a ţine cont de tendinţele negative create în economie, dar evidente deja în a doua jumătate a anului trecut, el necesita a fi corectat, ceea ce s-a întîmplat la mijlocul anului curent.

Cu toate acestea, rectificarea bugetului-2012, în modul în care aceasta a fost realizată, nu a contribuit la modificarea reală a situaţiei. Timp de 9 luni, încasările bugetare au fost cu 300 mln. lei sub nivelul celor planificate, ceea ce a făcut imposibilă acoperirea cheltuielilor pentru educaţie — cu 240 mln. lei şi pentru sănătate — cu 360 mln. lei.

Motivul constă în irealitatea bugetului pentru anul 2012, astfel au fost exagerate veniturile planificate în baza supraestimării creşterii economice. Totodată, politica bugetar-fiscală promovată poartă un caracter destructiv, fiind nu doar un impediment în reformarea economiei, ci contribuind la creşterea caracterului tenebru al acesteia.

Spre regret, Guvernul şi majoritatea parlamentară, nu a tras concluzii din experienţa de elaborare şi, în special, din practica executării bugetului pentru anul 2012. Bugetul aprobat a fost, la fel, elaborat fără a ţine cont de tendinţele din economie şi a fost bazat pe date exagerate, care nu-şi au confirmarea în situaţia concretă.

Care ar fi situaţia reală în economie şi cum aceasta se raportează la prognozele Guvernului?

1. Industria

Industria reprezintă cea mai importantă ramură a economiei naţionale, menită să asigure stabilitatea dezvoltării acesteia. De starea de lucruri în această ramură, într-o măsură semnificativă, depinde starea generală a economiei.

În decursul anului 2012, cu excepţia a două luni, mai şi iulie, s-a înregistrat un regres al producţiei industriale. În rezultat, în perioada ianuarie-august, a avut loc o scădere a volumelor de activitate cu 0,4%, cu toate acestea, timp de 6 luni a fost înregistrată, deşi moderată, dar o creştere de 0,1%.

Analiza structurii şi factorilor creşterii producţiei industriale denotă o dependenţă înaltă de cererea externă. În afară de aceasta este necesar să se ţină cont de încă un moment. Industria alimentară asigură aproximativ 40 la sută din volumele anuale a producţiei industriale, dar, în ultimele patru luni ale acestui an, ţinînd cont de caracterul agrar al economiei noastre, acest indice depăşeşte 50 la sută.

Luînd în considerare situaţia producerii agricole din acest an, precum şi reducerea cererii externe, în primul rînd din Uniunea Europeană, prognoza vizavi de ramura respectivă pentru anul în general, din păcate, este evidentă — este inevitabilă o scădere în jur de un procent. Totodată, Guvernul se află în aşteptarea unei creşteri de 4%, iar pentru anul 2013 — de 7%!

2. Agricultura

Drept urmare a unor motive obiective (condiţiile climaterice nefavorabile de la finele anului trecut şi, mai ales, din vara anului 2012) şi subiective (politica fiscală destructivă şi politica de subventionare neeficienta), situaţia în agricultură poartă un caracter catastrofal.

Dacă, în primul trimestru, a avut loc o creştere de 0,6% a producţiei globală în agricultură, în trimestrul doi a fost deja o scădere de 6%, în rezultat, conform bilanţului pentru primul semestru, a fost înregistrată o scădere de 2,1%. În general, în 9 luni ale anului curent, producţia globală în agricultură s-a redus cu 22,6%.

Potrivit experţilor, datele anuale generale vor atesta o scădere şi mai pronunţată — în jur de 25–30%.

Guvernul reiese din creşterea de 0,5%, în anul 2012, şi 5,5% — în anul 2013.

3. Transport

Transportul reprezintă reflecţia simetrică a condiţiei ramurilor din industria producerii materiale. În pofida unei uşoare ameliorări, în mai-iulie a.c., în urma reducerii drastice a volumelor de transportare a mărfurilor, în august (cu 12%) şi în septembrie (cu 16%), conform bilanţului pentru 9 luni, la indicele respectiv, volumele de activitate în transport s-au redus cu 4,2%. Ţinîd cont de tendinţele din economie, rezultatele anuale generale în transport vor fi la fel negative.

4. Investiţii

În primele şase luni ale anului în curs volumul investiţiilor s-a redus cu 0,6%, inclusiv în utilaje şi tehnologii noi — cu 10%. Volumul construcţiilor noi s-a micşorat cu 2%, pe cînd datele pentru primul trimestru indicau o creştere de 12 la sută.

Deocamdată, lipsesc datele oficiale privind investiţiile şi volumele industriei construcţiilor pentru perioada ianuarie-septembrie, 2012, dar nu există nici un fel de motive pentru a prognoza o ameliorare a situaţiei şi în acest sector al economiei.

5. Exporturi/importuri

Cel mai evident tendinţele economice ale anului s-au manifestat în dinamica activităţilor de comerţul exterior. Începînd anul cu un ritm destul de bun, creşterea exporturilor s-a redus de la 10%, în ianuarie, pînă la 2,4%, în ianuarie-iulie, iar în urma reducerii de 16%, în luna august, bilanţul pentru 8 luni atestă o reducere de 0,1 la sută. O situaţie analogică are loc şi la compartimentul importuri. Reducerea a avut loc de la 19% de creştere, în ianuarie, pînă la 2,3%, în ianuarie-august a.c.

Iarăşi, ţinînd cont de prognozele pentru principalele ramuri ale economiei, mai cu seamă — agricultură (producţia acestei ramuri, în septembrie-decembrie, a constituit baza exporturilor moldoveneşti), dinamica anuală generală a exporturilor va fi negativă.

În anul curent, Guvernul aşteaptă o creştere a exporturilor şi importurilor de 8% şi, respectiv, 7,5%, prognozînd, pentru anul 2013 — 13% şi, respectiv, 11%.

6. Investiţiile străine

O înrăutăţire semnificativă are loc şi la compartimentul respectiv. În prima jumătate de an, volumul investiţiilor străine în economia Moldovei, comparativ cu anul trecut, s-a redus cu 65%, constituind, totuşi, doar mai puţin de o treime din perioada respectivă a anului 2008.

În linii generale, dinamica investiţiilor străine reprezintă rezultatul atractivităţii investiţionale a ţării, fiind o constatare a calităţii mediului de afaceri. În acest caz reducerea investiţiilor străine directe, deja pe durata a trei trimestre, denotă faptul că în economia ţării s-a creat o situaţie nefavorabilă.

7. Comerţul cu marfuri si servicii

Procesele negative în economie nu au putut ocoli ramura comercială. La moment, lipsesc datele privind comertul în perioada de 9 luni, dar tendinţele nefavorabile deja sunt evidente. În ianuarie-martie, creşterea volumului circulaţiei mărfurilor cu amănuntul a constituit 4,4%. Mai apoi, în aprilie, se produce o scădere de 3,5%, iar în mai — o creştere de 0,5%, în iunie — o scădere de 0,1%. În rezultat — în primul semestru creşterea a fost de doar 1,3%.

În rezultat, conform bilanţului pentru nouă luni şi pentru întreg anul, ţinînd cont de actuala creştere a transferurilor de la cetăţenii Moldovei aflaţi în străinătate, creşterea poate constitui circa 1–1,5%.

8. PIB

Tendinţele existente în ramurile economiei naţionale şi-au găsit reflectarea în dinamica produsului intern brut. În primul trimestru a.c. creşterea a fost de 1%, iar în al doilea s-a produs o scădere de pînă la 0,6 procente. Statistica generală pentru semestru indică o creştere a volumului PIB cu 0,8%. Acest progres corespunde dinamicii generale a ramurilor economiei naţionale, prezentate mai sus. Este evidentă încetinirea creşterii economice. Totuşi, ţînd seama de scăderea de 20 la sută, timp de 9 luni, a producţiei globală în agricultură, reducerea exporturilor şi alte procese negative, în ultimele luni ale anului, în general, pentru anul 2012 este prognozabilă reducerea PIB-ului.

Totuşi, Guvernul estimează anul 2012 cu o creştere a PIB-ului de 3%; prognozîndu-i creşterea, pentru anul 2013, la un nivel de 5%.

9. Salariile şi piaţa muncii

Salariul mediu, în ţara noastră, în august,2012, aconstituit 3504 lei, iar în ultimii trei ani creşterea acestui indice a constituit 27 la sută, inclusiv în educaţie şi sănătate — 19 şi, respectiv, 24 procente. Ţinînd cont de preţuri, adică salariul real în economie şi în ocrotirea sănătăţii a crescut cu 3% şi, respectiv, 1%, iar în sistemul de educaţie s-a redus cu 3 la sută.

Totodată, din anul 2006 pina în august, 2009 salariul nominal a crescut în sectorul real al economiei, precum şi în educaţie şi sănătate cu 56%, 86% şi, respectiv, mai mult de două ori. Salariul real s-a majorat cu 26%, 50% şi 70%. Confruntarea acestor cifre este, evident, în defavoarea actualei guvernări.

Al doilea ar fi faptul că creşterea nominală a salariilor are loc în paralel cu reducerea muncii salariate, adică a numărului oamenilor care primesc acest salariu. Astfel, din 1,3 mln. de persoane angajate, în vara lui 2009, numărul de salariaţi constituia circa 720 mii persoane. După trei ani numărul acestora s-a redus pînă la aproximativ 580 mii de persoane din 1,2 mln. de angajaţi ai economiei naţionale. Reducerea se cifrează la circa 140 mii persoane.

Doar din vara anului trecut, numărul angajaţilor s-a redus cu 12 mii de persoane, inclusiv în sfera bugetară — cu 3,5 mii persoane, astfel pe aceşti oameni nicicum nu-i bucură faptul că salariul mediu a crescut, în august, 2012, cu 10%!

Tendinţele respective, în primul rînd de pe piaţa muncii, reprezintă rezultatul politicii fiscale destructive a Guvernului, care provoacă creşterea volumelor economiei tenebre.

10. Pensionarii

Volumul mediu al pensiilor asigură acoperirea minimului de existenţă în proporţie de doar 76 la sută. În afară de aceasta, vizavi de pensionari mai există o tendinţă negativă. Este vorba despre procesele paralele de creştere obiectivă a numărului pensionarilor şi a reducerii inexplicabile, la prima vedere, a numărului populaţiei angajate, în principal — a angajaţilor care, prin retribuţiile sale, asigură fondul pensionar.

Astfel, acum un an, la 100 de pensionari reveneau 94 de persoane ce primesc salariu şi achită impozite. În vara anului 2012 această cifră este deja de 90 de persoane, pe cînd în anul 2009 acest indicator era de 103 persoane.

Această tendinţă este extrem de negativă. În rezultatul acesteia, creşte povara asupra bugetului şi, respectiv, asupra sferei de afaceri, care-şi achită regulat impozitele. Din păcate, în rezultatul politicii bugetar-fiscale promovate, are loc creşterea volumelor economiei tenebre. În condiţiile unei administrări fiscale ineficiente şi neadecvate, bugetul se confruntă cu încasări insuficiente de impozite, ceea ce, la rîndul său, provoacă neexecutarea părţii de venituri a bugetului în volum integru. Anterior, au fost prezentate date privind neexecutarea bugetului la compartimentul cheltuieli pentru sfera educaţiei şi ocrotirii sănătăţii. O situaţie similară are loc şi pe multe alte poziţii.

În acest context se cere menţionat următorul fapt. În Guvern, situaţia dată este explicată prin agravarea bruscă a situaţiei din ţările-partenere comerciale. Într-o anumită măsură, aşa este, dar numai parţial. Cauză principala poartă un caracter local.

Politica promovată de Alianţă, începînd cu anul 2009, este orientată nu spre revigorarea economiei după criza din 2009, ci spre o comprimare şi mai mare a acesteia. Aceasta este starea economiei noastre, care, încă în anul trecut, trezea nelinişti serioase din partea mai multor experţi.

Apreciind în mod real situaţia, Partidul Socialiştilor din RM, la începutul anului, a organizat două conferinţe de presă: la 22 februarie — privind ameliorarea situaţiei critice în economia ţării, şi la 28 martie — privind ameliorarea situaţiei în agricultură. La aceste briefinguri noi am venit cu propuneri concrete pentru problemele existente, şi, în primul rînd, în domeniul ce ţine de politica bugetar-fiscală şi de politica în domeniul de susţinere a agriculturii.

Actualmente, după şapte luni, suntem şi mai mult convinşi de necesitatea schimbărilor cardinale. Astfel, în primul rînd, noi ne bazam pe ultimele date ce ţin de dezvoltarea social-economică a ţării, iar în al doilea rînd noi ţinem cont de tendinţele existente în economiile ţărilor-principalilor noştri parteneri comerciali.

În rezultatul politicii promovate în ultimii ani, precum şi în condiţiile unei reduceri obiective a cererii externe pentru producţia autohtonă, are loc o comprimare a economiei, cu toate urmările negative pentru buget şi sfera socială.

În condiţia creată, considerăm necesară elaborarea cît mai urgentă a măsurilor de susţinere a economiei naţionale şi a sferei sociale a ţării. În primul rînd, trebuie să se pună problema privind stimularea prin toate instrumentele a politicii de stat privind cererea internă şi intensificarea ajutorului pentru păturile social-vulnerabile ale populaţiei — în scopul excluderii degradării nivelului de trai al populaţiei.

În acest context este necesară:

1. revizuirea de urgenţă a politicii fiscale pentru anul 2013;
2. revenirea la examinarea bugetului pentru anul următor. În această privinţă, la baza calculelor parametrilor bugetari se va pune prognoza reală a indicatorilor macroeconomici, care reiese din varianta pesimistă de dezvoltare a situaţiei în interiorul ţării şi pe pieţele străine (mai bine, în caz de ameliorare a situaţiei, să se procedeze la revizuirea bugetului în partea de creştere decît la sechestrarea cheltuielilor);
3. implimentarea unor masuri urgente de sustinere a paturilor social-vulnerabile (pensionari, invalizi, copii…).

In timpul cel mai apropiat echipa noastra va veni cu un set de propuneri care ar putea micşora influenţa negativă a politicii promovate de Guvern în ultimii ani asupra economiei ţării, şi va asigura atenuarea acţiunii factorilor nefavorabili externe asupra economiei moldoveneşti.

Sursa: dodon.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet