Republica Moldova se cufundă de la un la altul în datorii enorme. Şi guvernarea actuală centrală, şi primăria Chişinău se menţin practic din contul împrumuturilor. Împrumuturi pe care vor trebui să le restituie, în condiţii mult mai grele, următoarele guvernări şi următoarele generaţii. Vă propun să luaţi cunoştinţă de matematica cufundării economiei naţionale în mlaştina datoriilor.

Deficitul Contului curent se acoperă cu afluxurile de capital, investiţii şi resurse financiare, având de regulă un caracter de credit. Analizînd lucrurile sub aspectul unei creşteri stabile şi durabile a economiei, cea mai potrivită formă de compensare a deficitului ar fi din contul afluxului de investiţii, şi, doar în caz de necesitate stringentă, din contul creditelor şi împrumuturilor orientate spre modernizarea economiei. Totuşi, cum stau lucrurile la modul real?

In a. 2012 la un deficit al contului curent estimat la $511 mln., afluxul de investiţii străine directe a constituit doar $159 mln., fiind într-o scădere de 43%. Raportat la PIB, acesta constituie 2,2%. Cu excepţia anului 1996, avem de-a face cu cea mai joasă cotă a indicatorului respectiv.

Creşterea medie anuală a rezervei acumulate de investiţii străine, începînd cu anul 2009, a constituit 11%, pe cînd în anul 2009 indicele creşterii medii anuale, realizat în decursul precedenţilor trei ani, a constituit 23%. Acest lucru relevă faptului că, în acest caz, problema afluxului investiţiilor străine nu este legată de criză din zona euro. În perioada precedentă, situaţia în regiunea respectivă a cunoscut o agravare mult mai pronunţată. Această problemă rezultă din situaţia internă şi are legătură directă cu politica promovată de actuala guvernare, în primul rînd în domeniul ce ţine de stimularea activităţii antreprenoriale.

În circumstanţele create, unica variantă de finanţare a deficitului contului curent, totodată şi unica sursă ce ar asigura funcţionarea economiei şi sferei sociale moldoveneşti, a fost creşterea continuă a împrumuturilor din exterior.

În anul 2012, datoria publică externă garantată de Guvern a crescut cu $241 mln. (cu 16%), atingînd cota de $1763 mln. Raportul acesteia la PIB a fost egal cu 24% faţă de 22% — în anul 2011 si cca13 % in 2008. Datoria externă totală a Moldovei a crescut cu $689 mln. (cu 13%), însumînd $6132 mln. sau 85% din PIB comparativ cu 78% — în anul precedent.

În anii de guvernare ai AIE, datoria publică externă garantată de Guvern, precum şi datoria externă totală a ţării a crescut cu $809 mln., adică (85%) şi, respectiv cu $2 048 mln. (50%).

În pofida reducerii deficitului contului curent al Balanţei de plăţi pentru anul 2012 (de la 790 pînă la 510 mln. USD), modificarea în cauză nu a fost rezultatul unei ameliorări reale a relaţiilor economice externe ale ţării. Factorii care au generat această ameliorare formală, pur statistică, a contului curent, şi anume — creşterea remitenţelor, sprijinul financiar, inclusiv granturile din exterior, precum şi reducerea veniturilor (dividendelor) de la investiţiile străine în ţara noastră, în mod aprioric nu pot servi drept fundament pentru o dezvoltare stabilă şi progresivă a economiei, având în vedere şi valoarea împrumuturilor externe.

Prin urmare, pentru a ieşi din acest impas este nevoie de o modificare fundamentală a abordărilor ce ţin de managementul economic, de o stimulare a cererii interne (cererii agregate), inclusiv prin politici de decongestionare.

Acest lucru se acutizează în contextul unei agravări continue a conjuncturii mondiale şi regionale, ceea ce pune la mare îndoială realizarea prognozei privind dezvoltarea economică a ţării în anul 2013, chiar dacă aceasta a fost deja revizuită de Ministerul Economiei.

Cifrele vorbesc de la sine şi tot cifrele vor lovi dureros în plan economic în următorii ani.

Sursa: dodon.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet