Situaţia privind interdicţia importurilor de vinuri din Moldova vine să ne mai indice o dată în plus asupra caracterului defectuos al dialogului dintre Chişinău şi Moscova. Aceasta reprezintă un răspuns faţă de aroganţa obraznică din partea funcţionarilor chişinăuieni şi incapabilitatea acestora de a da o apreciere obiectivă raporturilor cu Moscova.

Alianţa aflată la putere a trîmbiţat de atîtea ori că pentru Moldova se vor deschide pieţe de desfacere enorme în Europa, Asia, America, astfel vom supravieţui uşor şi fără Rusia, care, chipurile, doar ne împiedică în dezvoltarea noastră economică europeană. Ne construiau castele pe nisip cu eurointegrarea lor, ghiontind în mod deschis Rusia. Uite acum, aceşti politicieni rataţi vor avea obligaţia să explice vinificatorilor şi fermierilor noştri unde, pe care pieţe europene şi mondiale vor exporta vinurile, merele, strugurii şi altă producţie agricolă.

Iar dacă, spre iarnă, va creşte preţul gazelor naturale europene pentru noi, cu alte cuvinte preţul va deveni cel “european”, plus vor mai fi intensificate cerinţele faţă de aflarea a sute de mii de concetăţeni de-ai noştri la lucru pe teritoriul Rusiei, vom putea declara că, uite, “pîn-aici ne-a fost”. Nu ne-am ales cu nimic concret cu Europa asta, cu excepţia unor credite de milioane şi promisiuni, dar am pierdut respectul şi poziţiile economice avantajoase din partea Rusiei. La general, perspectivele sînt triste.

Dar să revenim la situaţia cu interdicţia vinului, care este activ discutată în societate. Care sînt eventualele scenarii de evoluţie a evenimentelor şi consecinţele acestora? Ţin să menţionez cîteva aspecte ale acestei probleme.

1. Rusia va anula interdicţia introdusă pentru exporturile producţiei alcoolice. Remarc din start că această variantă este puţin probabilă, ţinînd, cu atît mai mult, seama de cursul de politică externă, promovat de autorităţile moldoveneşti şi, un moment important, ritorica antirusească a unor reprezentanţi ai elitei politice moldoveneşti.

2. Rusia se va limita doar la exporturile de producţie alcoolică. În acest caz, efectele negative pentru Moldova vor fi dureroase, dar nu şi fatale. Situaţia nu poate fi comparată cu cea din anul 2006, cînd Rusia a instituit o interdicţie similară.

Atunci (în anul 2005) exporturile de producţie alcoolică din Moldova spre Federaţia Rusă se cifrau la circa 230 mln. dolari SUA. În prezent (în anul 2012) — aproximativ 60 mln. dolari SUA. În anul 2005 exporturile de alcool spre Rusia constituiau mai mult de 60% din întregul volum al exporturilor noastre spre acest stat, actualmente — mai puţin de 10%.

Ce-i drept, spre deosebire de embargoul precedent, ţinînd cont de statutul Rusiei de membră a Uniunii Vamale, interdicţia respectivă asupra exporturilor de producţie alcoolică ar trebui să fie dublată de toţi membrii UV, şi anume Belarus şi Kazahstan.

În această situaţie, eventualele pierderi vor fi mai semnificative. În anul 2005 exporturile de alcool spre FR constituia peste 80 la sută din volumul sumar al exporturilor moldoveneşti de producţie alcoolică spre aceste trei state, în prezent — doar 46%. În virtutea acestor circumstanţe, pierderile vor afecta deja 15–20 la sută din exporturile spre ţările UV — Rusia, Belarus şi Kazahstan, sau circa 120 mln. dolari SUA, cota Rusiei, în cadrul acestora, fiind doar de 60 mln.

În afară de aceasta, trebuie să recunoaştem că, în anul 2006 şi în anii care au urmat, vinificatorii moldoveni şi-au exportat producţia spre FR prin Belarus, ceea ce, într-o măsură anumită, contribuia la atenuarea situaţiei. Acum acest canal va fi blocat.

Totuşi, ţin să mai repet: efectele interzicerii exporturilor de producţie alcoolică spre Rusia, chiar dacă vom ţine cont de implicarea în aceste acţiuni a Belarusului şi Kazahstanului, vor fi pentru ţara noastră dureroase, dar nu şi fatale. Embargoul vinului va afecta mai puţin de 6% din volumul total al exporturilor noastre, circa 6% — din producţia industrială şi circa 7% — din volumul brut al producţiei agricole.

3. Totodată, se pare că Rusia nu se va limita doar la interzicerea exporturilor de producţie alcoolică. Acest lucru este confirmat şi de experienţa tristă a anului 2006, cînd, în paralel cu grupul de produse alcoolice, interdicţia a fost aplicată şi în raport cu exporturile de fructe şi legume.

Astfel, Moldova trebuie să fie gata pentru declararea (cel puţin, pentru o eventuală declarare) interdicţiei asupra exporturilor spre FR, deci şi spre alte stat-membre a Uniunii Vamale, a producţiei pomi-legumicole.

În această situaţie, urmările pentru ţara noastră vor fi şi mai deprimante. În ultimii ani, exporturile moldoveneşti de producţie pomi-legumicolă spre ţările Uniunii Vamale, în cadrul Comunităţii Economică Euro-Asiatice, s-au cifrat la aproximativ 130 mln. dolari SUA, ceea ce este echivalentul a circa 18 la sută din exporturi spre aceste state.

Avînd în vedere interdicţia la exporturile de alcool, pierderile vor afecta aproximativ 35% din exporturi spre ţările UV (circa 260 mln. dolari SUA) şi 12% — din volumul total al exporturilor moldoveneşti. Plus la aceasta, embargoul îşi va avea efectul şi asupra volumelor de producţie industrială şi agricolă — pînă la 8% din producţia industrială şi pînă la 15% din volumul brut de producţie agricolă.

4. Examinînd eventualele urmări ale restricţiilor de export, nu trebuie să uităm că sute de mii de cetăţeni ai Moldovei se află la lucru în FR. Volumul încasărilor în valută, provenite din remitenţele din partea acestora (mai mult de 1,1 mlrd. dolari SUA în anul 2012), constituie 15,3% din PIB-ul ţării. Aceştia, într-un volum semnificativ, contribuie la menţinerea economiei Moldovei.

Nu cred că, în raport cu migranţii-muncitori moldoveni în Rusia vor fi aplicate măsuri de restricţie, dar introducerea unor modalităţi noi, de exemplu la compartimentul impozitare a mijloacelor financiare cîştigate, expediate în patrie, este un lucru de aşteptat. Mai repet — este vorba despre mai mult de un miliard de dolari SUA.

5. Nu trebuie să fie ignorată nici lipsa unui acord dintre Moldova şi Gazprom privind livrările de gaze naturale. În anul 2013, livrările de gaze spre Moldova au loc în condiţiile anului 2012, şi nu există NICI UN FEL de garanţii că acesta (Acordul) va fi prelungit pentru anul 2014. Totodată, ţinînd cont de tot complexul de circumstanţe, este un lucru puţin probabil. Mai cu seamă atunci cînd este vorba despre preţ.

Unele state baltice, de exemplu Letonia deja au primit din partea FR propunerea de revizuire a preţurilor de livrare a gazelor, majorîndu-le pînă la 600 dolari SUA. Moldova se poate pomeni cu o “ofertă” similară, iar preţul poate fi majorat pînă la 450 dolari SUA sau chiar şi mai mult. Pentru economia noastră, avînd şi aşa o capacitate de concurenţă foarte redusă, va însemna, practic, anunţarea unei sentinţe cu moartea.

Pe scurt vorbind — pînă aici ne-a fost. Moldova manifestă consecventă doar în a comite greşeli. Reluînd mişcarea în cerc, ţara calcă pe aceeaşi greblă urmîndu-şi politica paranoică de a împărţi în alb şi negru. Dacă prieteneşti cu Vestul, trebuie neapărat să te cerţi cu Estul. O metodă stupidă şi costisitoare de a face politică.

Este o expresie bine cunoscută, care spune că a lupta cu cel cu care ai raporturi de comerţ este la fel cum a-i incita un buldog împotriva cumpărătorilor, la uşa propriei dughene. Acum politicienii noştri rataţi vor avea sarcina să-şi tundă buldogul şi să caute soluţii pentru o situaţie economică arhicomplicată în preajma iernii.

Sursa: dodon.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet