Guvernarea hrăneşte cetăţenii cu promisiunea integrării europene şi în aşa fel reuşeşte să le potoleacă nemulţumirea faţă de starea socială. Oamenii acceptă să rabde abuzurile actualei guvernări, actele de corupţie, sărăcirea şi pierderea locurilor de muncă, în speranţa că odată cu intrarea în UE lucrurile se vor schimba cardinal. Însă noi nu vom intra în UE. Cu siguranţă nu vom intra în următorii 10–15 ani.

Dar ce se întâmplă între timp cu economia ţării? La acest capitol se comit nereguli despre care cetăţeanul de rînd nu cunoaşte. Ţara trece printr-o criză financiară gravă, businessul este în mod brutal presat de instituţiile statului, cetăţenii sunt impuşi să plătească impozite tot mai mari, să cumpere produse tot mai scumpe. Guvernul se conduce de principiul: pentru a avea ce da, trebuie să ai de la cine lua. Şi ia, bineînţeles, nu din export sau creştere economică, ci din buzunarul contribuabililor.

Despre ce se întîmplă în realitate cu finanţele şi bugetul statului, puteţi înţelege din textele ataşate, în care este prezentată o analiză a situaţiei şi aprecierile experţilor socialişti cu privire la criza financiară din ţară.

În conformitate cu modificările propuse la Legea Bugetului de Stat pentru anul 2013, veniturile se micşorează cu 308,8 mln. lei, cheltuielile se majorează cu 284,5 mln. lei, în rezultat — deficitul Bugetului va înregistra o creştere de 593,4 mln. lei.

Venituri
(micşorare de la 22817 mln. lei pînă la 22508 mln. lei, sau cu 309 mln. lei)

Problema atragerii granturilor externe — principala cauză a reducerii veniturilor bugetare

Reducerea veniturilor este legată, în cea mai mare parte, de reducerea încasărilor sub forma granturilor externe (-469 mln. lei), inclusiv a sumei granturilor destinate susţinerii bugetului (-215 mln. lei), şi realizarea proiectelor cu finanţare din surse externe (-279 mln. lei).

Este înalt gradul de dependenţă a bugetului faţă de granturile externe — ponderea granturilor în bugetul aprobat anterior — 11,5%, ţinînd cont de modificări — 9,5%. Aceast fapt demonstrează şi o dependenţă bugetară faţă de relaţiile cu donatorii.

Este preconizată efectuarea planului privind încasările bugetare în general, dar cu devieri semnificative după tipurile de venituri fiscale

Prin modificarea bugetului se prevede că încasările bugetare vor depăşi cu 40 mln. lei suma aprobată anterior.

Se prognozează creşterea încasărilor din accize (+178 mln. lei), taxelor aferente Fondului rutier (+94 mln. lei), impozitului pe venit (+38 mln. lei).

Totodată, se prevede reducerea încasărilor din TVA cu 248 mln. lei. Vă amintim că, în anul 2013, nu a funcţionat prevederea privind scutirea de TVA a mijloacelor fixe, orientate în capitalul social, ceea ce ar fi trebuit să contribuie la încasarea sumelor planificate de TVA.

La fel, se planifică reducerea sumei încasărilor de pe urma impozitării activităţilor de comerţ exterior (-46 mln.).

Corectările în scopul reducerii încasărilor de pe urma aplicării TVA şi a impozitelor pe activităţile de comerţ exterior sînt condiţionate în mare măsură de faptul că ritmurile de creştere a importurilor, în acest an, sînt inferioare celor prognozate (în ianuarie-septembrie acestea s-au cifrat la 6% comparativ cu cele 10%, prevăzute în prognoza macroeconomică pentru anul 2013).

Presiunea din partea organelor fiscale

Este preconizată creşterea încasărilor provenite din amenzile şi sancţiunile administrative (+57 mln. lei). Vom menţiona că suma impozitelor acumulate la buget va fi mai mare doar cu 40 mln. lei, pe cînd cea a amenzilor şi sancţiunilor — cu 57 mln. lei. Este nevoie de a analiza şi “reevalua” rolului sancţiunilor în asigurarea încasărilor din impozitare.

Cheltuieli
(majorarea de la 24110 mln. lei pînă la 24395 mln. lei, sau cu 285 mln. lei)

Reducerea cheltuielilor pentru personal

Se planifică reducerea cheltuielilor pentru personalul antrenat în sfera bugetară cu 112 mln. lei., în special a celor din sfera educaţiei.

Avem de a face cu una din consecinţele reformei educaţiei şi optimizării şcolilor.

Creşterea cheltuielilor capitale (fără investiţii capitale în construcţii) cu creşterea simultană a cheltuielilor pentru proiectele cu finanţare din surse externe/credite

Planurile prevăd creşterea cheltuielilor capitale (fără investiţii capitale în construcţii) cu 635 mln. lei. inclusiv a cheltuielilor pentru proiectele cu finanţare din surse externe — cu 240 mln. lei. Se menţine o dependenţă externă foarte înaltă a cheltuielilor respective. Aproximativ o jumătate (46%) din cheltuielile capitale o reprezintă cheltuielile pentru proiectele cu finanţare din surse externe.

Reducerea investiţiilor capitale în construcţie

Cheltuielile în cauză sînt foarte nesemnificative ca volum. Volumul aprobat al acestora constituie 282 mln. lei, este prevăzută reducerea lor pînă la 129 mln. lei sau cu mai mult de o jumătate.

Statul îşi reduce rolul în investiţiile capitale care ţin, în primul rînd, de menţinerea infrastructurii sociale.

Deficit
(creştere de la -1294 mln. lei pînă la -1887 mln. lei)

Politica bugetară pentru anul în curs — creşterea cheltuielilor pe fundalul reducerii veniturilor — a condiţionat în mod obiectiv o creştere semnificativă a deficitului bugetului de stat (cu 593 mln. lei sau cu 46%).

Reducerea surselor externe de finanţare a deficitului

Comparativ cu sumele finanţării externe a deficitului bugetar, aprobate anterior, volumul finanţării externe a fost redus cu 49 mln. lei. inclusiv volumul creditelor obţinute a fost micşorat cu 66, iar al celor rambursabile — cu 17 mln. lei. Acest moment este şi el o dovadă a problemelor existente în relaţiile cu donatorii, la fel ca şi în cazul obţinerii granturilor externe.

Miza pe sursele interne de acoperire a creşterii deficitului bugetului

Conform prognozelor, aproximativ o jumătate din volumul de creştere a deficitului bugetului urmează a fi acoperit din contul majorării împrumuturilor pe piaţa internă prin intermediul vînzării hîrtiilor de valoare ale statului (+280 mln. lei). În rezultatul acestor acţiuni, se preconizează majorarea limitei datoriei interne de stat cu 230 mln. lei. Datoria externă de stat, exprimată în dolari, se va reduce, iar cea exprimată în lei va creşte din cauza deprecierii leului.

A doua sursă de soluţionare a problemei deficitului bugetului, aflat în creştere, o constituie reducerea soldurilor pe conturile bugetare şi folosirea acestora pentru finanţarea unei părţi a cheltuielilor sporite. Conform prognozelor, soldurile de mijloace pe conturi vor fi reduse cu 292 mln. lei.

Veniturile din privatizare vor fi inferioare volumelor prevăzute cu 17 mln. lei, de aceea ele nu vor fi surse de acoperire a creşterii deficitului bugetar.

Propuneri:

Ţinînd cont de dependenţa mare parametrilor de bază ai Bugetului de Stat (veniturilor, cheltuielilor şi deficitului), Guvernul are obligaţia să prezinte Parlamentului:

1. Raportul privind susţinerea externă — condiţiile de acordare a granturilor şi creditelor, proiectele implementate, utilizarea mijloacelor pe sectoare şi efectele economice şi sociale obţinute.
2. Informaţia privind modificarea volumelor şi condiţiilor de acordare a ajutorului din exterior în anul 2013 şi cauzele modificărilor respective.

Sperăm ca propunerile socialiştilor să fie analizate şi, de dorit, valorificate. Chiar dacă suntem în opoziţie, chiar dacă avem ideologii şi viziuni diferite asupra evoluţiei statului, trebuie să ţineţi cont de criticile şi recomandările noastre, dacă ele pot ajuta la modul practic. Şi ele pot ajuta.

Sursa: dodon.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet