Igor Dodon a prezentat proiectului “Conceptul de Federalizare a Republicii Moldova”

Cuvînt de deschidere

Republica Moldova este un stat mic. Noi nu avem pământ în plus. Nu avem teritorii care pot fi cedate sau abandonate. Fiecare dintre regiunile şi teritoriile noastre sunt natale şi sunt de nepreţuit.

Iată de ce, chiar dacă au existat neînţelegeri, conflicte şi rupturi între componentele statului, noi trebuie să dăm dovadă de înţelepciune şi să păstrăm ţara integră. Şi Transnistria, şi Găgăuzia sunt părţi ale Patriei noastre. Fără ele, nu ne putem imagina Republica Moldova.

Astăzi, se mai aud voci care susţin că pe Nistru trebuie să apară o graniţă. Dar aceasta este inadmisibil, aceasta ar însemna să semnăm actul de deces al statalităţii noastre. Şi nici Transnistria, izolată şi orfană, nu va supravieţui mult timp. Divizaţi şi separaţi, noi vom fi sortiţi destrămării şi dispariţiei ca stat şi popor. Numai împreună, cu Transnistria şi Găgăuzia, uniţi şi consolidaţi, vom putea asigura trăinicie şi bunăstare Republicii Moldova.

Da, procesul apropierii este dificil. Nu este uşor să reuneşti două regiuni dezbinate, care au cunoscut ura, durerea şi neîncrederea. Dar e şi mai greu, şi mai de neconceput să devenim definitiv străini şi învrăjbiţi.

Chişinău şi Tiraspol — aceste două oraşe reprezintă acelaşi teritoriu şi acelaşi popor. Pe cât de puternici putem fi împreună, pe atât de neputincioşi şi vulnerabili suntem separat.

Am încredere că voi fi înţeles şi susţint de concetăţenii mei.

Readucerea politică şi administrativă a Transnistriei în componenţa Republicii Moldova trebuie să fie prioritatea noastră numărul 1. De asta depinde ce viitor vom avea şi dacă, în general, vom avea un viitor.

Personal, consider că este de datoria mea, ca cetăţean, ca politician, ca moldovean, să fac tot posibilul ca Republica Moldova să-şi păstreze teritoriile, graniţele şi oamenii. Acesta este scopul căruia mă voi dedica cu toată energia. Iar proiectul cu care vin în aceste pagini, reprezintă soluţia prin care, în opinia mea, putem întregi Republica Moldova.

Federalizare vs destrămare

Ce avem în realitate

Au trecut peste 20 de ani de când regiunea Transnistreană a ţării s-a separat politic şi administrativ şi îşi dezvoltă propriile atribute ale statalităţii. În toată această perioadă, puţine măsuri au fost întreprinse pentru apropierea malurilor Nistrului. Din contra, s-au adâncit divergenţele, a fost întreţinută animozitatea reciprocă, s-au accelerat forţele centrifuge.

Politica “paşilor moderaţi” şi strategia “conflictului îngheţat” s-au dovedit a fi falimentare. Amînarea unei decizii hotărîtoare în rezolvarea conflictului de pe Nistru a contribuit la pietrificarea problemei. Pe ambele maluri ale Nistrului au crescut generaţii noi, izolate una de alta, care privesc cu suspiciune perspectiva unei convieţuiri în cadrul aceleiaşi ţări.

La Tiraspol nu mai există ura de acum două decenii, însă ea a fost înlocuită de o stare de înstrăinare şi indiferenţă faţă de Chişinău. Iar la Chişinău a fost cultivată o stare de neîncredere şi lehamite faţă de Tiraspol. Acestea sunt efectele adverse ale strategiei “conflictului îngheţat”.

Aşteptatea că timpul va cicatriza rănile, iar cele două regiuni separate se vor reuni de la sine, a fost o naivitate, a fost o gravă eroare politică. Cu trecerea timpului, cele două regiuni s-au cristalizat în două proiecte statale distincte — RM şi RMN. Aceasta e realitatea zilei de astăzi.

Ce scenarii există

La ziua de astăzi, putem identifica trei abordări de bază în soluţionarea conflictului de pe Nistru.

Prima abordare — anexarea Transnistriei în calitate de raioane, cu păstrarea statutului de autonomie extinsă. Respectiva abordare a fost impusă în mod constant la masa de negocieri de către delegaţiile de la Chişinău şi vedem că rezultatul este nul. Scenariul alipirii Transnistriei în calitate de raioane nu este real, deoarece majoritatea populaţiei Transnistriei şi elitele politice de acolo se împotrivesc în mod categoric unei asemenea “uniri” cu Moldova de pe malul drept al Nistrului. Sau poate cineva doreşte să-i ameninţe pe transnistreni cu aplicarea forţei militare ca să-i forţăm să accepte planurile Chişinălui? Noi deja de 20 de ani batem pasul pe loc în încercarea realizării acestui scenariu, al alipirii, dar am obţinut doar o degradare a lucrurilor. Să fim realişti, această abordare nu mai merge.

A doua abordare — abandonarea Transnistriei. Spre regret, în rîndul politicienilor de la Chişinău există şi avocaţi ai acestei idei, care sunt gata să renunţe la integritatea noastră teritorială. Aceasta, în opinia lor, ne va facilita integrarea în UE, iar mai apoi — şi unirea cu România. Este un scenariu teribil pentru Moldova, de aceea, este inadmisibil şi nu poate fi acceptat pentru dezbateri serioase. Odată cu renunţarea benevolă la Transnistria, va începe o reacţie în lanţ care va culmina cu dizolvarea statalităţii moldoveneşti. Suntem noi dornici să renunţăm la statalitatea noastră? Eu sper că marea majoritate a cetăţenilor nu-şi doresc acest lucru.

A treia abordare — federalizarea Moldovei, după modelul altor state moderne, cum ar fi Belgia, Germania, Rusia, SUA şi multe altele. Scenariul creării unei Moldove Federale va permite păstrarea tuturor teritoriilor noastre din perioada RSSM şi este unicul posibil la modul real. Partenerii noştri externi (Bruxelles, Berlin, Moscova, Washington) au dat de înţeles că ideea federalizării Republicii Moldova va fi susţinută de către marile cancelarii. În acest sens, există un consens internaţional uimitor, de care putem profita. Cu atît mai mult că şi liderii de la Tiraspol privesc ideea de federalizare mult mai calm şi cu predispunere spre dialog.

Federalizarea va asigura Moldovei posibilitatea de control deplin asupra propriilor hotare, poporul nostru se va reunifica, va deveni un tot întreg, vor dispărea frontierele administrative şi dubla conducere, totodată teritoriul Moldovei, amplasat pe malul stîng al Nistrului, şi anume Transnistria, îşi va păstra, ca subiect al federaţiei, un element important al autonomiei şi al specificului său, inclusiv o parte din propria simbolică şi reprezentare politică.

Credem că, dacă e să privim lucrurile de o manieră neafectată de clişee, speculaţii şi sperietori, federalizarea va apărea drept o unică alternativă de compromis în soluţionarea problemei transnistrene. Înseşi discuţiile pe marginea acestui scenariu vor permite restabilirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi vor contribui la iniţierea procesului de întregire a statului nostru.

Ce presupune federalizarea

Este evident că federalizarea este o cale complicată de ieşire din criză, dar dintr-o criză precum este cea transnistreană nu există căi de ieşire uşoare şi comode. Fiecare parte va trebui să meargă la anumite sacrificii în plan politic şi administrativ. Şi Chişinăul, şi Tiraspolul urmează să renunţe la orgolii şi să depăşească frustrările trecutului şi ale prezentului de dragul unui viitor mai destoinic.

Liderii de la Chişinău şi Tiraspol, asistaţi de partenerii noştri externi, vor trebui să elaboreze în detaliu proiectul creării Moldovei Federale. Bineînţeles, nu va exista un proiect ideal, care să satisfacă în egală măsură toate părţile, însă viziunea unei ţări unificate, mai puternice şi mai bogate, în care cetăţenii vor fi solidari şi vor avea standarde de viaţă mai înalte, ne vor încuraja în identificarea compromisurilor şi în înfăptuirea acestei misiuni cu adevărat istorice. Armonizarea relaţiilor, la toate nivelurile, se va produce vreme îndelungată, important este să fie din start aranjate corect mecanismele după care va funcţiona statul.

La modul concret, ce presupune federalizarea? Am venit cu un răspuns desfăşurat în acest sens, care este prezentat în paginile acestei broşuri. Vă propun, de fapt, să luaţi cunoştinţă de un proiect gata elaborat de federalizare a Republicii Moldova. Îl propun spre discuţie, spre analiză atentă, spre intervenţii şi îmbunătăţire. Este un proiect cu care putem începe dezbaterile politice la Chişinău şi negocierile la Tiraspol. Nu este un alt “plan Kozak”, nu este un produs scris în străinătate, este un rezultat al muncii experţilor Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, care au luat în considerare tot istoricul şi toate subilităţile relaţiilor dintre ambele maluri ale Nistrului. Sperăm că iniţiativa noastră va servi drept impuls, iar proiectul nostru drept prototip pentru discuţii la cel mai înalt nivel privind federalizarea Republicii Moldova.

Pe scurt, o republică federală înseamnă câţiva subiecţi ai federaţiei, înseamnă un Parlament bicameral, format din camera senatului şi camera reprezentanţilor, înseamnă un guvern comun şi un preşedinte ales de întreg poporul ţării.

Pe lîngă existenţa unui guvern cu împuterniciri federale, vor exista guverne şi organe legislative locale ale subiecţilor federaţiei (aşa cum, de exemplu, există în prezent în Găgăuzia). Frontierele subiecţilor federaţiei vor fi delimitate prin intermediul referendumurilor locale, organizate în raioanele care fac trecerea de la un subiect la altul.

O Moldovă Federală, cu Transnistria încorporată ca subiect al federaţiei, va avea o singura limba oficiala — limba moldoveneasca. Iar limba rusa va fi limba de comunicare interetnica.

Federaţia înseamnă libertate şi diversitate, dar înseamnă şi valori şi aspiraţii comune. Dacă dorim să avem o temelie solidă ca stat, dacă dorim să ne consolidăm ca popor, dacă dorim să ne creştem potenţialul economic, dacă dorim să avem un rol destoinic în regiune şi în istorie, putem să obţinem toate acestea doar ca ţară integră, ca o ţară care-şi ţine unite toate teritoriile şi etniile. Moldova Federală poate fi o asemenea ţară şi acesta trebuie să fie idealul şi totodată proiectul pragmatic pe care să-l urmăm. Avem de ales între federalizare şi destrămare, între progres real şi declin. Socialiştii aleg federalizarea şi progresul. Voi ce alegeţi?

Concepţia Principiilor de bază ale Moldovei Federale

1. Declaraţie

1.1. Republica Moldova şi Transnistria, fiind conştiente de responsabilitatea lor pentru unificarea ţării, asigurarea păcii civice şi a unei dezvoltări democratice plenare, au convenit, că reglementarea definitivă a problemei transnistrene urmează să fie realizată pe calea reorganizării statale a Republicii Moldova cu scopul edificării unui stat unitar independent, democratic, bazat pe principii federative, în hotarele teritoriului RSS Moldoveneşti, stabilite la 1 ianuarie 1990.

1.2. Omul, drepturile şi libertăţile sale reprezintă valori supreme în Federaţie. Recunoaşterea, respectarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor omului şi cetăţeanului constituie îndatorirea Federaţiei şi a subiecţilor ei. Fiecărei persoane îi este garantată protecţia juridică a drepturilor şi libertăţilor. Deciziile şi acţiunile (sau inacţiunea) organelor centrale şi locale ale puterii de stat, ale formaţiunilor obşteşti şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere pot fi atacate în instanţele judecătoreşti. Fiecare om are dreptul, în conformitate cu acordurile internaţionale la care Federaţia este parte, să apeleze la instanţele internaţionale de apărare a drepturilor omului, dacă sînt epuizate toate posibilităţile legale de apărare în interiorul statului.

1.3. Moldova Federală (Moldova) este un stat federativ democratic, de drept, suveran, bazat pe principiul unităţii teritoriului, pe principii comune de exercitare a puterii de stat, cu un spaţiu comun de apărare, economic, de drept şi social. Politica Federaţiei are drept scop crearea condiţiilor care să asigure o viaţă demnă şi o dezvoltare liberă a omului.

1.4. Poporul multinaţional al Moldovei Federale este unicul purtător al suveranităţii şi al puterii în stat. Poporul îşi exercită puterea în mod direct şi prin intermediul organelor puterii de stat şi ale autoadministrării locale.

2. Componenţa Federaţiei

2.1. Din componenţa Moldovei Federale fac parte Republica Moldova, Transnistria şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.

2.2. Republica Moldova, Transnistria şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia sunt subiecţi ai Federaţiei, formaţiuni de stat în componenţa Federaţiei, care dispun de toate împuternicirile prevăzute de Constituţie pentru subiecţi.

2.3. Republica Moldova, Transnistria şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia ca subiecţi ai Federaţiei, dispun de propriile Constituţii, legislaţii, proprietaţi de stat, buget independent şi sistem fiscal.

2.4. Prin acordul părţilor, consfinţit în Constituţia Federală, organele federale ale puterii exercită conducerea Republicii Moldova ca subiect al Federaţiei.

2.5. Puterea executivă pe teritoriul subiectului Republica Moldova este exercitată de Preşedintele federal şi Guvernul federal.

2.6. Deputaţii, aleşi în Parlamentul federal în cadrul cotei Republicii Moldova, îndeplinesc funcţiile puterii legislative a Republicii Moldova.

2.7. Judecătoriile federale exercită nemijlocit autoritatea judecătorească în Republica Moldova.

2.8. Hotarele subiecţilor Federaţiei sînt stabilite prin desfăşurarea referendumurilor locale. Organizarea referendumurilor este efectuată de către Misiunea OSCE în Moldova şi ţările-garant. Hotarele subiecţilor Federaţiei nu pot fi rectificate fără acordul acestora.

2.9. Capitala Federaţiei este oraşul Chişinău.

3. Preşedintele federal

3.1. Preşedintele federal este şeful statului, ales pe un termen de 5 ani. Modul de alegere a Preşeditelui federal se stabileşte prin lege federală organică, pe baza dreptului electoral universal, direct,egal, prin vot secret, în cadrul unei circumscripţii electorale unice pe întreg teritoriul Federaţiei.

4. Guvernul federal

4.1. Puterea executivă în Federaţie este exercitată de Guvernul federal.

4.2. Şeful Guvernului federal şi membrii Guvernului federal sînt propuşi de Preşedintele federal şi confirmaţi în funcţii de către Senat.

4.3. Şeful Guvernului federal are adjuncţi, dintre care doi sînt numiţi în funcţii de către Preşedintele federal, la propunerea Şefului Guvernului federal şi de comun acord cu organele puterii ale subiecţilor Federaţiei, care au împuternicirile respective.

4.4. Funcţiile conducătorilor şi adjuncţilor conducătorilor organelor federale ale puterii executive se completează cu respectarea principiul reprezentării proporţionale a subiecţilor Federaţiei. Modul de asigurare a reprezentării subiecţilor Federaţiei în organele federale ale puterii executive se stabileşte prin legi federale ordinare şi (sau) federale organice.

4.5. Conducătorii şi alţi colaboratori ai subdiviziunilor teritoriale ale organelor federale ale puterii executive, care exercită în cadrul subiecţilor Federaţiei atribuţii executive şi de conducere în domeniile de competenţă federală, precum şi în domeniile de competenţă partajată, şi care se numesc în funcţii şi se eliberează din funcţii de către organele federale ale puterii executive, se numesc în funcţii şi se eliberează din funcţii cu acordul organelor puterii executive şi al persoanelor cu funcţii de răspundere competente ale subiecţilor Federaţiei.

5. Parlamentul federal

5.1. Organul federal legislativ al puterii de stat este Parlamentul federal, care constă din două camere: Senatul şi Camera Reprezentanţilor.

5.2. Senatul este compus din 27 de senatori, care reprezintă subiecţii Federaţiei. Senatorii se aleg de către organele legislative corespunzătoare ale subiecţilor Federaţiei. Mandatul senatorilor durează 5 ani. Numărul senatorilor din partea fiecărui subiect al Federaţiei se stabileşte reieşind din necesitatea asigurării unei reprezentări cuvenite a acestora în ramura legislativă a puterii în Federaţie, indiferent de mărimea teritoriului subiectului Federaţiei.

5.3. Camera Reprezentanţilor constă din 71 de deputaţi, aleşi pentru 4 ani. Pentru fiecare subiect, în Camera Reprezentanţilor se stabileşte o cotă proporţională numărului populaţiei subiectului Federaţiei. Alegerile membrilor Camerei reprezentanţilor se desfăşoară în conformitate cu acel sistem electoral, pe care fiecare subiect şi-l stabileşte pe teritoriul său prin Constituţia şi legile proprii.

6. Atribuţiile organelor centrale ale puterii

6.1. Domeniile de competenţă ale Federaţiei sînt:

1. Proprietatea de stat federală şi gestionarea ei;
2. Reglementarea în domeniul valutar, emisiunea însemnelor monetare;
3. Transportul aerian, feroviar, acvatic;
4. Politica externă, comerţul extern şi acordurile internaţionale ale Federaţiei, chestiuni legate de război şi pace;
5. Cetăţenia Federaţiei, chestiuni de emigrare şi imigrare;
6. Stabilirea regulilor de producere, vînzare şi cumpărare a armamentului şi muniţiilor; producerea substanţelor toxice, a substanţelor narcotice şi regulile de utilizare a acestora;
7. Stabilirea statutului şi apărarea frontierei de stat, a spaţiului aerian al Federaţiei, regimul zonelor de frontieră;
8. Conflictul de legi;
9. Meteorologia, geodezia, cartografia, standardele, etaloanele, sistemul metric, timpul standard;
10. Evidenţa statistică şi contabilă la nivel federal;
11. Distincţiile de stat şi titlurile onorifice de nivel federal.

6.2 Domeniile de competenţă ale subiecţilor Federaţiei sînt:

1. Reglementarea activităţii economice externe în domeniile de competenţă ale subiecţilor Federaţiei, exercitate de către autorităţile subiecţilor Federaţiei din contul mijloacelor proprii ale subiecţilor Federaţiei, precum şi a activităţii economice externe a cetăţenilor şi organizaţiilor în limitele atribuţiilor, stabilite prin legile federale organice;
2. Instituirea sistemului organelor de stat ale subiecţilor Federaţiei;
3. Legislaţia administrativă, în partea în care reglementează activitatea organelor puterii de stat ale subiecţilor Federaţiei;
4. Problemele autoadministrării locale, stabilirea şi garantarea dreptului cetăţenilor la autoadministrare locală;
5. Legislaţia familiei şi cea locativă;
6. Problemele ocrotirii sănătăţii;
7. Organizarea şi activitatea avocaturii;
8. Proprietatea subiecţilor Federaţiei şi gestionarea ei;
9. Aprobarea şi executarea bugetelor subiecţilor Federaţiei, exercitarea controlului asupra executării bugetelor subiecţilor Federaţiei;
10. Cultura şi arta, protecţia monumentelor de istorie şi cultură de importanţă regională, cultura fizică şi sportul;
11. Distincţiile şi titlurile onorifice ale subiecţilor Federaţiei;
12. Chestiuni legate de măsurile suplimentare de protecţie socială, oferite cetăţenilor care locuiesc pe teritoriul subiecţilor Federaţiei din contul mijloacelor bugetelor subiecţilor Federaţiei;
13. Alte probleme, neatribuite domeniilor de competenţă federală şi domeniilor de competenţă partajată.

6.3. Domeniile de competenţă partajată sînt:

1. Reglementarea drepturilor şi libertăţilor omului, drepturilor minorităţilor naţionale;
2. Reglementările vamale, activitatea Băncii Federale Centrale;
3. Sistemele energetice, transportul prin conducte, telecomunicaţiile;
4. Organizarea judecătorească, organizarea şi activitatea organelor de drept, legislaţia penală şi procesual-penală, amnistierea şi graţierea, legislaţia în domeniul contravenţiilor administrative;
5. Legislaţia civilă, legislaţia muncii, legislaţia de procedură civilă şi procedură arbitrală, reglementarea dreptului de proprietate intelectuală, principiile generale de organizare şi activitate a notariatului;
6. Deţinerea, exploatarea şi gestionarea pămîntului, subsolului, resurselor acvatice şi altor resurse naturale;
7. Delimitarea proprietăţii publice în proprietate federală şi proprietate a subiecţilor Federaţiei;
8. Bugetul federal, impozitele, taxele şi alte plăţi obligatorii federale, reglementarea de stat a preţurilor la mărfuri şi servicii, reglementările antimonopol;
9. Protecţia mediului înconjurător şi asigurarea securităţii ecologice, protecţia zonelor naturale cu valoare de unicat, a monumentelor de istorie şi cultură de importanţă federală;
10. Principiile generale în sferele educaţiei şi protecţiei sociale;
11. Problemele de prevenire a catastrofelor, calamităţilor naturale, epidemiilor, de lichidare a consecinţelor acestora;
12. Principiile generale de activitate economică externă a cetăţenilor şi persoanelor juridice;
13. Dreptul electoral.

7. Legile federale

7.1. Constituţia Federaţiei, legile federale ordinare, adoptate în conformitate cu Constituţia în domeniile de competenţă ale Federaţiei, şi legile federale organice în domeniile de competenţă partajată a Federaţiei şi a subiecţilor Federaţiei, precum şi alte acte ale organelor federale ale puterii de stat, adoptate întru îndeplinirea Constituţiei şi a legilor federale, sînt direct aplicabile pe întreg teritoriul Federaţiei şi sînt respectate în mod obligatoriu de toate organele puterii de stat, organele autoadministrării locale, persoanele juridice şi fizice.

7.2. Legile federale organice se adoptă de către Camera Reprezentanţilor cu majoritatea simplă a voturilor membrilor aleşi ai Senatului şi urmează să fie promulgate de Preşedintele federal. În cazul în care o lege federală organică nu este aprobată de Senat, aceasta se consideră respinsă.

7.3. Legile federale ordinare se adoptă de Camera Reprezentanţilor cu votul majorităţii simple a deputaţilor, se aprobă de Senat cu majoritatea simplă a voturilor membrilor Senatului, urmînd să fie promulgate de Preşedintele federal.

7.4. Neconfirmarea unei legi federale ordinare de către Senat, nepromulgarea unei legi federale organice şi a unei legi federale ordinare de către Preşedinte pot fi depăşite de Camera Reprezentanţilor prin adoptarea repetată a legii respective cu o majoritate calificată de cel puţin 2/3 de voturi ale membrilor aleşi ai Camerei Reprezentanţilor.

7.5. Constituţia Federaţiei poate fi modificată prin legi federale constituţionale, care se adoptă de Camera Reprezentanţilor cu votul a cel puţin 2/3 din numărul deputaţilor, se aprobă de Senat cu votul a cel puţin 4/5 din voturile din numărul total al membrilor. Dacă o lege federală constituţională nu este aprobată de Senat, aceasta se consideră respinsă.

8. Judecătoriile

8.1. Pentru înfăptuirea justiţiei civile, administrative şi penale, în Federaţie vor funcţiona Curtea Federală Supremă de Justiţie, curţi de apel şi judecătorii de primă instanţă, instituite prin lege federală organică.

8.2. Pentru înfăptuirea justiţiei constituţionale, va fi formată Curtea Constituţională Federală.

8.3. Curtea Federală Supremă de Justiţie este instanţa supremă de apel şi (sau) de recurs în cauzele civile, administrative şi penale. Curtea Federală Supremă de Justiţie este formată de Senat.

8.4. Curtea Constituţională Federală urmează să fie creată pe bază de paritate, conform principiului egalităţii în drepturi a subiecţilor în apărarea drepturilor lor.

8.5. Componenţa Curţii Constituţionale Federale este aprobată de Senat.

8.6. Modul de numire a judecătorilor judecătoriilor de primă instanţă şi ai curţilor de apel este stabilit de legislaţia subiecţilor Federaţiei.

9. Proprietatea

9.1. Toate formele de proprietate — privată, de stat şi altele sînt recunoscute şi apărate în egală măsură pe întreg teritoriul Federaţiei.

9.2. Drepturile de proprietate de stat, municipală şi privată, apărute pe baza legislaţiei Transnistriei pînă la intrarea în vigoare a Constituţiei Federaţiei, nu pot fi supuse revizuirii, sînt recunoscute şi apărate pe teritoriul Federaţiei.

9.3. Delimitarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor aflate în proprietatea de stat a Transnistriei şi a Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia în proprietate federală şi proprietate a subiecţilor Federaţiei se efectuează în conformitate cu o lege federală organică, pe baza delimitării atribuţiilor după domeniile de competenţă a Federaţiei şi domeniile de competenţă partajată, stabilite prin legile federale ordinare şi legile federale organice respective. Transmiterea proprietăţii aflate în proprietatea de stat a subiecţilor Federaţiei în proprietate municipală, cît şi privatizarea proprietăţii indicate se efectuează în conformitate cu legile subiecţilor Federaţiei.

10. Bugetul federal

10.1. Bugetul federal se formează din impozitele, taxele şi alte plăţi federale obligatorii, stabilite prin legi federale organice, precum şi din veniturile obţinute în urma privatizării sau altor forme de întrebuinţare a proprietăţii federale.

10.2. Bugetele subiecţilor Federaţiei se formează din impozitele şi taxele regionale, stabilite prin legile subiecţilor Federaţiei, din veniturile obţinute în urma privatizării sau altor forme de întrebuinţare a proprietăţii subiecţilor Federaţiei, precum şi din mijloacele alocate din impozitele, taxele şi alte plăţi federale.

10.3. Conţinutul şi limita cotei impozitelor şi taxelor municipale se stabilesc prin legi federale organice.

10.4. Obligaţiile financiare ale Republicii Moldova, apărute pînă la intrarea în vigoare a Constituţiei Federaţiei, se îndeplinesc din contul veniturilor percepute pe teritoriul său şi pe teritoriul UTA Găgăuzia, iar obligaţiile financiare ale Transnistriei — din contul bugetului Transnistriei.

11. Limba de stat

11.1. Limba de stat a Moldovei Federale este limba moldovenească.

11.2. Limba rusă este limbă de comunicare interetnică pe întreg teritoriul Federaţiei.

11.3. Lucrările de secretariat în toate organele puterii de stat şi ale autoadministrării locale se ţin în limbile moldovenească şi rusă.

11.4. La libera alegere a cetăţeanului, organele de stat şi cele ale autoadministrării locale, precum şi funcţionarii din cadrul acestora îi oferă informaţii oficiale în limba moldovenească sau în limba rusă.

11.5. Prin constituţiile subiecţilor Federaţiei, pe teritoriile subiecţilor Federaţiei, alături de limbile moldovenească şi rusă, pot fi declarate alte limbi de stat ale subiecţilor Federaţiei.

11.6. Federaţia le garantează tuturor cetăţenilor care locuiesc pe teritoriul ei dreptul la păstrarea limbii materne, crearea condiţiilor pentru studierea şi dezvoltarea ei.

12. Apărarea

12.1. Federaţia este un stat neutru, demilitarizat.

12.2. Condiţiile şi modul de desfiinţare a forţelor armate ale părţilor, garanţiile sociale şi de altă natură pentru militarii Republicii Moldova şi Transnistriei se stabilesc prin lege federală organică.

12.3. Pînă la demilitarizarea completă a Federaţiei, forţele armate ale părţilor formează forţele armate ale Federaţiei, sînt constituite şi funcţionează în conformitate cu principiul teritorial al completării unităţilor militare pe baza doctrinei de apărare comune a Moldovei Federale.

12.4. Conducerea forţelor armate ale Federaţiei este exercitată de către organul abilitat al puterii executive federale.

12.5. Niciuna dintre părţi nu poate ameninţa cu forţa sau cu aplicarea forţei o altă parte, şi în nicio circumstanţă, niciun tip de forţe armate ale uneia dintre părţi nu poate să intre sau să fie dislocat pe teritoriul unei alte părţi fără acordul Guvernului celei din urmă.

12.6. Forţele armate ale părţilor sînt folosite în exclusivitate pentru contracararea agresiunilor externe, şi nu pot fi folosite pentru asigurarea ordinii de drept şi a securităţii publice pe teritoriul Federaţiei.

13. Tratatele internaţionale

13.1. Federaţia este subiect de drept internaţional şi membru al organizaţiilor internaţionale mondiale şi regionale, ai căror membri pot fi doar subiecţii de drept internaţional.

13.2. Federaţia recunoaşte şi îndeplineşte în totalitate angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova, asumate înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei Federaţiei.

13.3. Federaţia stabileşte relaţii internaţionale cu alte state şi organizaţii internaţionale şi încheie tratate şi acorduri internaţionale.

13.4. Tratatele şi acordurile internaţionale ratificate ale Federaţiei şi principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional au prioritate asupra legislaţiei Federaţiei.

13.5. Acordurile internaţionale în domeniile de competenţă ale Federaţiei urmează să fie ratificate prin legi federale ordinare.

13.6. Acordurile internaţionale în domeniile de competenţă partajată ale Federaţiei şi ale subiecţilor Federaţiei (în continuare — domeniile de competenţă partajată) urmează să fie ratificate prin legi federale organice.

În cadrul tratativelor privind încheierea unui tratat internaţional care vizează domeniile de competenţă partajată, Guvernul Federal ţine cont de opinia subiecţilor Federaţiei, prin consultarea prealabilă cu organele puterii de stat ale subiecţilor Federaţiei şi prin asigurarea participării la tratative a reprezentanţilor organelor abilitate ale subiecţilor Federaţiei, în modul stabilit prin lege federală organică.

13.7. Subiecţii Federaţiei pot fi membri ai organizaţiilor internaţionale mondiale şi regionale ale căror statut de membru nu presupune în mod obligatoriu calitatea de subiect de drept internaţional, pot să menţină relaţii internaţionale, să încheie acorduri internaţionale în domeniile de competenţă ale subiecţilor Federaţiei şi să instituie în alte state reprezentanţe care nu au statut de reprezentanţă diplomatică sau consulară.

Sursa: dodon.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet