Cu toate peripeţiile campaniei electorale, au rămas în umbră problemele ce ţin de stabilitatea leului moldovenesc. Totodată, cursul acestuia are un impact semnificativ asupra nivelului de viaţă şi bunăstarea oamenilor. Importurile constituie peste 70 la sută din coşul de consum şi ORICE depreciere a monedei naţionale INEVITABIL provoacă majorarea preţurilor şi creşterea tarifelor la serviciile comunale.

În ultimii ani necătând la fluctuaţiile cursului, deprecierea leului, timp de o perioadă îndelungată de timp (peste o lună), a fost nesemnificativă. Pe parcursul anului 2013 leul s-a depreciat cu 8%, iar valoarea medie — cu doar 3,5%.

În anul 2014, situaţia s-a schimbat radical. Pentru data de 3 noiembrie, a fost stabilit un curs-record al leului faţă de dolarul SUA — 14,80 lei MDL pentru 1 dolar SUA, ceea ce este cu 15,3%(!!!) mai mult decât acum un an, adică în noiembrie 2013, când, cursul leului moldovenesc a depăşit nivelul existent la 3 noiembrie, 2012, cu doar 4,3%.

De la începutul anului şi până la 3 noiembrie 2014, leul moldovenesc s-a depreciat cu 13,4%. În perioada similară a anului precedent deprecierea a constituit doar 6,4%.

Din ianuarie şi până la 3 noiembrie, 2014, cursul mediu al leului s-a redus, în raport cu perioada similară a anului 2013, cu 9,7%, în timp un an în urmă deprecierea se cifra doar la 3,6%.

Datele prezentate indică că în acest an deprecierea monedei naţionale depăşeşte în mod semnificativ (de 2–4 ori) nivelul de depreciere, înregistrat în anul trecut.

Preşedintele BNM, dnl Drăguţanu, explică situaţia, prin cererea excesivă de valută străină pentru achitarea importurilor, inclusiv a combustibilului şi a resurselor energetice. Totuşi datele reale nu confirmă aceste declaraţii.

Dimpotrivă, datele BNS denotă reducerea importurilor, în special a resurselor energetice cu 3%, iar a combustibilului cu 9%, inclusiv din Rusia — cu 23%.

Totuşi, trebuie să recunoaştem, că deprecierea leului din acest an, într-adevăr este legată de apariţia deficitului de valută străină pe piaţa internă. În primăvara anului 2014, deficitul a fost de 10%, vara, în medie, 8%, iar în septembrie — deja mai mult de 14%.

Nu este de mirare. În ţară s-a redus fluxul de valută străină ca rezultat al reducerii exporturilor — în luna august, exporturile spre CSI au scăzut cu 31%, iar cu UE s-au diminiat cu 3%, reducerea totală constituind 13%. Volume record de joase, în ultimii 15 ani, se înregistrează la capitolul investiţii străine — 2,1% din PIB, ceea ce este de 3,5 ori mai puţin decât nivelul mediu respectiv din anii 2000–2013.

Totodată, s-a produs o reducere semnificativă a remitenţelor care provin din partea lucrătorilor imigranţi. Ponderea majoră a acestor mijloace financiare (peste 60%) provine din Federaţia Rusă. În conformitate cu datele balanţei de plăţi externe această sursă de venituri, comparativ cu anii precedenţi, s-a redus, în ianuarie-iunie, curent, de 5–8 ori, ceea ce indică o posibilă reducere a acestui flux, în caz de neadoptate a măsurilor de urgenţă.

În linii generale, ţinând cont de TOATE sursele (exporturi, investiţii străine, remitenţe şi împrumuturi/granturi externe), volumul încasărilor de valută străină în ţară s-a redus în acest an (pentru 6 luni) cu 4%, ce şi a provocat o cerere sporită de valută.

Cu toate acestea, creşterea cererii de valută străină, după cum am indicat mai sus, nu poate fi considerată viabilă din punct de vedere economic! Cel mai probabil, este o cerere speculativă, provocată de temerile unor anumite cercuri în ajun de alegeri, şi care se străduiesc să-şi retragă capitalurile în caz de modificări, nefavorabile pentru ei, a situaţiei de după scrutin.

Dar chiar dacă, să presupunem că are loc o cerere din partea agenţilor economici pentru achitarea importurilor de combustibil etc., atunci, în condiţiile reducerii fluxului de valută în ţară, ANUME Banca Naţională a Moldovei este obligată să acopere acest deficit din contul rezervelor valutare. Mai mult, aceste rezerve au anume această destinaţie — de a asigura stabilitatea monedei naţionale în situaţia cînd apar dificultăţi în finanţarea importurilor dîn cazul lipsei încasărilor de valută în ţară!!!

Este cazul să amintim că, în a.a. 2012–2013, BNM a cumpărat de pe piaţă peste 600 mln. dolari SUA, iar în anul curent a vândut doar aproape 150 mln. dolari SUA. Totodată, rezervele valutare ale BNM, la începutul anului au constituit peste 2,8 mlrd. dolari SUA (la sfârşitul lunii octombrie — 2,650 mlrd.).

Pentru informaţie: în toamna anului 1998, pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor externe şi pentru asigurarea stabilităţii leului, BNM a cheltuit mai mult de jumătate din rezervele sale.

În ianuarie-aprilie, 2009, când a avut loc o nouă încercare de a devaloriza leul, banca centrală a ţării a vândut peste 500 mln. dolari SUA, ceea ce constituia, la acel moment, mai mult de 30 la sută din rezervele sale valutare. Totuşi scopul a meritat, rezultatul a fost menţinerea stabilităţii monedei naţionale şi evitarea situaţiei de panică pe piaţa monetară a ţării, care inevitabil ar fi afectat negativ bunăstarea cetăţenilor RM.

În situaţia creată, Banca Naţională a Moldovei trebuie să se opună mai activ deprecierii leului, folosind în acest scop rezervele valutare, care sunt constituite în volum excesiv de mare.

Pe de altă parte, BNM ar trebui să efectueze o investigaţie aprofundată a validităţii cererii pentru valută străină din partea băncilor şi agenţilor economici.

Actuala depreciere, atât de masivă, provoacă mai multe procese negative în societate în general şi în economie în particular.

Ştiind foarte bine că în situaţia creată (oscilaţiile cursului leului) creşterea preţurilor este inevitabilă, BNM deja şi-a revizuit previziunile privind inflaţia, ajustându-le prin creştere.

În afară de aceasta, deprecierea semnificativă a leului va duce la agravarea condiţiilor pentru mediul de afaceri, inclusiv cele legate de importuri, care se vor scumpi simţitor. Acest lucru se va reflecta şi va influenţa activitatea investiţională, şi deservirea creditelor bancare.

În rezultat, deprecierea leului va afecta şi sistemul bancar. În prezent, 40% din totalul creditelor şi aproximativ 50% din totalul activelor sunt plasate în valută străină sau sunt legate de aceasta. Deteriorarea calităţii acestor active va duce inevitabil la o deteriorare a indicatorilor de calitate a sistemului bancar. Deja acum, cota creditelor nefavorabile a crescut până la 12,3%, comparativ cu 11,9%, în luna iunie. Aceasta va afecta nivelului de deservire a agenţilor economici în viitor, deoarece băncile vor fi nevoite să înăsprească condiţiile de acordare a creditelor.

Pentru a rezuma, voi sublinia că situaţia creată în domeniul asigurării stabilităţii leului moldovenesc, în pofida tuturor declaraţiilor conducerii BNM, este un rezultat al inacţiunii, dar de fapt — de neputinţă şi de reticenţa de a remedia situaţia.

Cu toate acestea, acţiuni adecvate din partea băncii centrale nu vor fi nici pe departe suficiente. Pentru o remediere a situaţiei este necesar, în primul rând, de soluţionat acele probleme care au generat-o şi anume — deschiderea pieţelor pentru produsele autohtone şi asigurarea condiţiilor normale de aflare a cetăţenilor noştri peste hotarele ţării. La moment, acestea sunt principalele sarcini. Bineînţeles, pentru soluţionarea acestor probleme, trebuie să decidem corect vectorul extern de dezvoltare a ţării. Fără aceasta nici o problemă nu va fi rezolvată. Poziţia noastră rămâne neschimbată — viitorul ţării noastre este în Uniunea Vamală! Anume aici se află pieţele pentru produsele noastre şi anume aici muncesc majoritatea concetăţenilor noştri. Deci, aici este cheia pentru readucerea situaţiei la normal.

Sursa: dodon.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet