partide.md

|||

PSRM / 1 iulie 2016

Astăzi, fracţiunea PSRM în Parlamentul RM a înregistrat o moţiune simplă asupra activităţii Ministrului Justiţiei al Republicii Moldova, Vladimir Cebotari. Socialiştii afirmă că prin acţiunile sale, ministrul a adus prejudicii grave statului Republica Moldova.

În textul moţiunii este indicat că “activitatea Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în ultimele cinci luni a fost compromisă de o serie de acţiuni ale conducerii, pe alocuri nechibzuite, dar în cele mai dese cazuri intenţionate şi conştiente, care au adus prejudicii grave atît statului Republica Moldova în sens material şi de imagine, cît şi societăţii întregi şi cetăţenilor în particular. Cu regret, aceste acţiuni continuă şi în prezent, iar prejudiciile se datorează în special lipsei profesionalismului şi luării unor decizii incorecte, uneori evident ilegale de către conducătorul acestui minister, domnul Vladimir Cebotari”.

Potrivit socialiştilor, Cebotari nu şi-a respectat promisiunea de a-i trage la răspundere materială pe funcţionarii de stat, vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, făcînd acest lucru selectiv şi formal, doar pe unele dosare, în care prejudiciul cauzat statului a fost minim.

“Vladimir Cebotari anunţa cu mult fast despre iniţierea unor acţiuni în regres împotriva funcţionarilor de stat vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. În primul rând, vom menţiona că, această acţiune a fost iniţiată în mod selectiv, nefiind înaintate pretenţii pe marginea tuturor dosarelor pierdute la CEDO, mai ales pe cauzele unde Republica Moldova a pierdut sume mari de bani. În acelaşi timp, deşi ministrul justiţiei şi-a asumat obligaţia de a transparentiza activitatea ministerului, instituţia a refuzat prezentarea unor informaţii publice legate de examinarea cauzelor la CEDO, fiind necesară intervenţia instanţelor de judecată şi a Curţii Constituţionale pentru a putea accede la informaţii,” se menţionează în moţiune.

Fracţiunea PSRM susţine că deşi ministrul Justiţiei se pronunţă pentru oferirea unui rol mai activ judecătorului la examinarea cauzelor în instanţa de judecată, proiectele iniţiate de minister vizează limitarea acestui rol al judecătorului şi au drept scop intimidarea sistemului judecătoresc şi subordonarea lui politică: “Ministrul Justiţiei este tentat să retragă o serie de drepturi ale instanţelor de judecată la examinarea cauzelor şi impunerea unor obligaţii nejustificate, excluzînd orice marjă de apreciere a instanţei. Este regretabilă participarea ministrului justiţiei, la acţiunea de «execuţie publică» a unor judecători, prin intermediul CSM. De altfel, această acţiune are drept scop de a intimida sistemul judecătoresc şi de a-l subordona politic”.

În moţiunea simplă asupra activităţii ministrului Justiţiei, socialiştii mai atenţionează că, persoana ministrului Cebotari este compromisă, inclusiv prin faptul că desfăşoară activităţi în paralel cu funcţia deţinută. Este vorba despre lansarea companiei aeriene “Fly One” imediat numirii sale în funcţie. De altfel, un fost membru al PD, Andrei Popov, a declarat public că, scopul lansării “Fly One” este falimentarea companiei de stat “Air Moldova”.

Amintim că socialiştii au depus moţiuni simple şi au chemat la raport în Parlament pe ministrul Educaţiei, ministrul Apărării şi cel al Finanţelor. Astăzi pe ordinea de zi a legislativului se află moţiunea simplă împotriva ministrului Transporturilor, Iurie Chirinciuc.

Sursa: socialistii.md

Moţiune simplă
asupra activităţii domnului Vladimir Cebotari, ministrul justiţiei

Subsemnaţii, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art. 105 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 112 şi art. 113 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moţiunea simplă asupra activităţii ministrului justiţiei, domnul Vladimir Cebotari.

Motivarea

La 20 ianuarie 2016 Parlamentul Republicii Moldova a votat Hotărîrea Parlamentului nr.l pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului şi acordarea votului de încredere Guvernului. Astfel, potrivit Programului de activitate al Guvernului pentru perioada 2016–2018, executivul şi-a asumat obligaţia în faţa Parlamentului de a realiza următoarele obiective în domeniul justiţiei, după cum urmează:

1. Elaborarea unui nou document de politici pentru asigurarea continuităţii reformei în sectorul justiţiei.
2. Decriminalizarea legislaţiei prin instituirea şi implementarea unui spectru extins de măsuri punitive efective nonprivative de libertate, diversificarea şi sporirea eficienţei instrumentarului probaţiunii.
3. Optimizarea hărţii instanţelor de judecată şi specializarea judecătorilor, precum şi crearea completelor specializate, inclusiv în judecătoriile de primă instanţă, pentru a asigura calitatea deciziilor, repartizarea aleatorie eficientă a dosarelor, îmbunătăţirea administrării şi optimizarea cheltuielilor de întreţinere a instanţelor de judecată.
4. Constituirea unui sistem transparent, bazat pe profesionalism şi integritate, de accedere şi promovare în funcţia de judecător, inclusiv la curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie.
5. Diminuarea duratei proceselor de judecată, inclusiv prin simplificarea procedurilor în cazul unor tipuri de acţiuni civile (reducerea numărului de trepte de contestare a hotărîrilor judecătoreşti, introducerea obligatorie a medierii, pentru un anumit tip de litigii civile).
6. Promovarea reformei organelor procuraturii, excluderea influenţei politice şi creşterea transparenţei activităţii acestora.

Actualul ministru nu o singură dată declara că va promova o strategie de reformă corectă, bună, realistă şi care în final, va duce la un alt sistem de justiţie. Cu adevărat, aceasta trebuie să fie esenţa mandatului unui ministru-reformator, esenţa consolidării statului de drept, esenţa aşteptărilor venite din societate. În realitate, ceea ce a promis ministru Cebotari că va face, au fost uitate. Ministrul justiţiei răspunde de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului, iar în calitate de membru al Guvernului — şi în faţa Parlamentului.

În conformitate cu art.21 a Legii cu privire la Guvern, ministerele sînt organele centrale de specialitate ale statului. Ele sînt conduse de miniştri, care poartă răspundere personală pentru îndeplinirea sarcinilor puse în seama lor.

De asemenea şi art.29 al aceeaşi legi prevede că, membrii Guvernului poartă răspundere pentru sferele de activitate ce le-au fost încredinţate şi pentru activitatea Guvernului în ansamblu.

Activitatea Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în ultimele cinci luni a fost compromisă de o serie de acţiuni ale conducerii, pe alocuri nechibzuite, dar în cele mai dese cazuri intenţionate şi conştiente, care au adus prejudicii grave atît statului Republica Moldova în sens material şi de imagine, cît şi societăţii întregi şi cetăţenilor în particular. Cu regret, aceste acţiuni continuă şi în prezent, iar prejudiciile se datorează în special lipsei profesionalismului şi luării unor decizii incorecte, uneori evident ilegale de către conducătorul acestui minister, domnul Vladimir Cebotari. Dacă să vorbim despre politicile implementate noua-vechea guvernare, trebuie să remarcăm că politicile sunt stabilite şi îndeplinite de clasa politică, în numele voinţei populare care o legitimează prin alegeri libere. În realitate asistăm la un transfer de prerogative. Acest transfer grav, neconstituţional de prerogative şi de responsabilităţi către structurile neformale de autoadministrare a coaliţiei de guvernare, închegate în baza şantajului şi a coruperii deputaţilor, a avut drept scop numai dorinţa de a scăpa de sarcina grea de reformare a justiţiei. Transferul de prerogative şi responsabilităţi s-a asociat cu un plan diabolic de subminare a organelor de ocrotire a normelor de drept şi al autorităţii judecătoreşti în particular. Nu lipsa de iniţiative legislative mici o reproşăm ministrului justiţiei, dar lipsa totală a unei strategii, a unui proiect de reformă reală. Ministrul Justiţiei prin activitatea sa compromite întregul sistem al justiţiei.

Chiar din start vom menţiona faptul că, persoana ministrului justiţiei este compromisă prin activităţile paralele funcţiei sale şi anume: lansarea companiei aeriene Fly One imediat numirii sale în funcţie. De altfel, un fost membru al PD, domnul Andrei Popov, a declarat public că, scopul lansării companiei este falimentarea companiei de stat Air Moldova.

În continuare vom analiza activităţile profesionale ale ministerului justiţiei după intrarea în funcţie a noului ministru al justiţiei.

1. Astfel, domnul Vladimir Cebotari anunţa cu mult fast despre iniţierea unor acţiuni în regres împotriva funcţionarilor de stat vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. În primul rând, vom menţiona că, această acţiune a fost iniţiată în mod selectiv, nefiind înaintate pretenţii pe marginea tuturor dosarelor pierdute la CEDO, mai ales pe cauzele unde Republica Moldova a pierdut sume mari de bani. În al doilea rând, vom menţiona faptul că, cauzele iniţiate, cu toate că, sunt de interes public major, fapt care presupune transparenţă maximă, după informarea publică despre iniţierea lor, alte informaţii nu au fost prezentate publicului. Mai mult, conform opiniei specialiştilor, aceste cauze sunt compromise şi nu au sorţi de izbândă.

2. Ministrul justiţiei şi-a asumat obligaţia de a transparentiza activitatea ministerului, cu toate acestea, acesta, a refuzat prezentarea unor informaţii publice legate de examinarea cauzelor la CEDO, în acest sens fiind necesară intervenţia instanţelor de judecată şi a Curţii Constituţionale pentru a putea accede la informaţii (cauza Juriştii pentru drepturile omului împotriva Ministerului justiţiei privind accesul la informaţie).

3. Faptul că, în activitatea sa ministrul justiţiei foloseşte duble standarde se demonstrează şi prin faptul că, acesta, înaintând acţiuni de regres împotriva persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, nu execută obligaţia sa legală de a prezenta scuze publice celor care au avut de suferit de pe urma acţiunilor ilegale ale statului. De altfel, nu este clar dacă, pierderea cauzelor la CEDO nu se datorează şi activităţii agentului guvernamental, care, recent a fost înlocuit pentru nişte motive neclare. Notăm că, existau zvonuri că, domnul Lilian Apostol a plecat pentru a nu i se iniţia dosar penal.

4. Ministrul justiţiei şi-a asumat obligaţia de a fortifica protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, aplicarea cât mai rară a măsurilor preventive privative de libertate cât şi a pedepselor privative de liberate. La acest capitol însă se constată doar regres, or, se atestă o creştere vădită a numărului persoanelor deţinute ilegal, încălcarea principiului publicităţii procesului de judecată, detenţia persoanelor în condiţii contrare art. 3 din Convenţia EDO, lipsa unor acţiuni pentru închiderea penitenciarului nr. 13 şi transferarea persoanelor din cadrul acestui penitenciar în alt penitenciar, or, CEDO deja de mulţi ani a declarat că, condiţiile din cadrul penitenciarului nr. 13 sunt contare art. 3 din Convenţie, reprezentând o problemă sistemică, fapt pentru care Republica Moldova pierde constant sume de bani din cauza inacţiunii ministerului justiţiei. Notăm că, la capitol există statistici, rapoarte care confirmă creşterea constantă a numărului persoanelor plasate în detenţie preventivă, în jur de 80% din cazurile în care procurorul solicită arestul preventiv sunt satisfăcute de către instanţa de judecată. Actualmente, acest procent ar putea fi mai mare.

5. Este adevărat că, ministerul justiţiei s-a activizat în ceea ce priveşte prezentarea proiectelor de lege legate de reforma justiţiei, însă majoritatea proiectelor de lege au drept scop unele transformări de formă, nu şi de fond. Mai mult, o mare parte dintre iniţiative au drept scop limitarea drepturilor fundamentale ale omului într-un mod contrar standardelor internaţionale.

   Astfel, se doreşte limitarea dreptului la viaţa privată prin promovarea proiectului big brother, permiterea interceptării convorbirilor telefonice, verificarea corespondenţei, a poştei electronice în baza autorizaţiei procurorului fără implicarea instanţei de judecată. În context notăm că, societatea civilă a înaintat un demers prin care solicită preşedintelui Republicii Moldova despre restituirea spre reexaminare a legii privind testarea integrităţii instituţionale. Din acest demers se constată practicile vicioase ale ministerului. Astfel, în cadrul şedinţei parlamentare, s-a menţionat că, proiectul a trecut expertiza Comisiei de la Veneţia, dar s-a omis menţionarea faptului că ulterior proiectul a fost modificat esenţial, prevăzând un nou mecanism. În plus, nu s-a menţionat că noul proiect nu a soluţionat prevederile problematice la care a atras atenţia Comisia de la Veneţia în opinia sa din decembrie 2014.

6. Ministrul justiţiei vorbeşte despre oferirea unui rol mai activ al judecătorului la examinarea cauzelor în instanţa de judecată, însă proiectele iniţiate vizează limitarea acestui rol al judecătorului, care într-o serie de acţiuni procesuale (ex: măsurile de asigurare a acţiunii) vor avea doar un rol formal. De altfel, ministrul justiţiei este tentat să retragă o serie de drepturi ale instanţelor de judecată la examinarea cauzelor şi impunerea unor obligaţii nejustificate, excluzând orice marjă de apreciere a instanţei. Este regretabilă participarea ministrului justiţiei, la acţiunea de “execuţie publică” a unor judecători, prin intermediul CSM. De altfel, această acţiune are drept scop de a intimida sistemul judecătoresc şi de a-1 subordona politic.

   Ministrul justiţiei nu a avut nici o reacţie la atacurile publice ale domnului Ion Druţă la adresa unor demnitari europeni, care denunţau public abuzurile sistemului judecătoresc şi ale organelor de autoadministrare. Probabil, ministrul era de acord cu poziţia domnului Druţă. Dacă e aşa, atunci nu este clar de ce acesta nu a condamnat reacţia ambasadorului SUA în privinţa iniţierii urmării penale împotriva judecătorului, Domnica Manole.

7. Ministrul justiţiei este tentat să limiteze libertatea profesiei de avocat prin transmiterea competenţelor referitoare la cariera avocaţilor în subordinea ministerului fără a se ţine cont de specificul profesiei de avocat şi că, anterior o asemenea practică s-a dovedit a fi foarte vicioasă. Totodată se încearcă impunerea asigurării profesionale a avocaţilor, în lipsa oricăror statistici, probe, argumente, care ar justifica impunerea unor asemenea obligaţii. Spre regret însă, ministerul nu face nimic pentru a clarifica sistemul fiscal al avocaţilor, asigurarea restituirii conforme a onorariilor de către instanţele de judecată, atât a celor achitate în cadrul instanţei cât şi a celor achitate în cadrul procedurilor extrajudiciare.

8. Ministerul justiţiei nu întreprinde nimic real în vederea fortificării instituţiei medierii şi a ombudsmanului, ambele fiind de facto lipsă în Republica Moldova.

9. Nu este clar ce întreprinde ministerul justiţiei în vederea luptei cu violenţa în familie şi împotriva minorilor.

10. Ministrul justiţiei nu are nici o strategie în ceea ce priveşte lupta cu examinarea cauzelor în instanţa de judecată în termeni nerezonabili. Unica ce face ministerul, este promovarea unui proiect de lege prin care să înlăture răspunderea materială a statului pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor, bazându-se pe nişte ipoteze extrem de grave şi anume că, persoanele ar putea abuziv să încaseze de la stat prejudiciile materiale prin examinarea tardivă a cauzelor, or, o asemene încasarea prin definiţie nu poate fi abuzivă, deoarece poate fi făcută doar prin intermediul unei hotărâri judecătoreşti.

11. Conform programului se indică despre crearea unor mecanisme de promovare doar a persoanelor integre în cadrul sistemului judecătoresc, cu toate acestea, devin din ce în ce mai dese cazurile de promovare a judecătorilor pe criterii exclusiv politice, a unor persoane compromise cu venituri nejustificate. În acest sens nu este reformat Institutul Naţional al Justiţiei, acea instituţie care trebuie să asigure accederea în funcţie de judecător, procuror a persoanelor cu adevărat pregătite, cu o reputaţie ireproşabilă.

12. În activităţile legate de lupta cu corupţia, se atestă doar o mimare a reformei, lipsa acţiunilor de implementare a instrumentelor existente, modificarea permanentă a instrumentelor pentru a bloca lupta cu corupţia, lupta cu corupţia exclusiv pe criterii politice. Actualmente ministerul justiţiei promovează pachetul de integritate, însă nu întreprinde acţiuni reale în vederea depolitizării structurilor responsabile de lupta cu corupţia şi lipsa de integritate. Ministerul justiţiei nu face nimic în vederea garantării certitudinii juridice şi neadmiterii practicii judecătoreşti neuniforme.

13. Ministerul justiţiei nu întreprinde nici o acţiune în vederea garantării repartizării aleatorii a cauzelor în instanţele de judecată. Astfel, astăzi continuă practicile de manipulare a repartizării aleatorii prin intermediul blocării judecătorilor nedoriţi, depunerea de către reclamanţi a aceleeaşi acţiuni de mai multe ori în vederea ajungerii cauzei la judecătorul potrivit, anularea pe parcursul anului a dispoziţiilor privind formarea completelor de judecată şi reformarea permanentă a completelor de judecată contrar hotărârilor CSM etc.

În calitate de deputaţi de nenumărate ori am atenţionat asupra agravării permanente a situaţiei în domeniul justiţiei, asupra modului neprofesionist de conducere a ministerului justiţiei de către domnul Vladimir Cebotari, care nu face nimic decât să pună umărul la instaurarea dictaturii, distrugerea independenţei justiţiei şi a profesiilor conexe justiţiei. Astăzi, culpabilizarea celorlalţi a constituit singura strategie a ministrului şi anume strategia unei false imagini în ochii unor cercuri de înalţi funcţionari europeni. Justiţia are lipsuri foarte mari. Problema este că defectele justiţiei nu se îndreaptă de la sine şi nicidecum prin abordări demagogice şi populiste. Crearea unui sistem judiciar performant, corect şi credibil presupune reformă, presupune concepţie, presupune elaborarea unor coduri noi, reformarea Institutului Naţional al Justiţiei, Centrului Naţional de Expertize Judiciare, alte structuri.

Astăzi sîntem nevoiţi să constatăm că, aflarea în continuare a domnului Cebotari în fruntea Ministerului justiţiei va deteriora progresiv situaţia în domeniul justiţiei şi funcţionării adecvate a personalului din domeniul justiţiei.

Dispozitivul

Avînd în vedere cele menţionate mai sus şi în baza prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moţiune simplă solicităm iniţierea imediată a procedurii de demitere al ministrului justiţiei, domnul Vladimir Cebotari.

Sursa: parlament.md