Astăzi, fracţiunea PSRM în Parlamentul RM a înregistrat o moţiune simplă asupra activităţii viceprim-ministrului Gheorghe Brega. Socialiştii afirmă că de la investirea sa în funcţia de viceprim-ministru pe probleme sociale, se constată cu îngrijorare înrăutăţirea stării de lucruri în domeniul protecţiei sociale.

În textul moţiunii este indicat că “Populaţia aptă de muncă, în lipsa unor programe sociale, continuă să migreze lăsînd în voia sorţii bătrînii, copiii şi invalizii; familiile care cresc, întreţin şi educă copiii sînt lipsite de un suport real din partea statului, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să-şi caute singure de grijă. Dl. Gheorghe Brega a ales să stea confortabil în fotoliul de viceprim-ministru şi să apere interesele partidului, dar nu a cetăţeanului de rînd care se confruntă cu realitatea dură, care nu are ce mînca în propria ţară, nu are un loc de muncă şi este impus de situaţie să-şi lase familia plecînd în căutarea unei vieţi mai bune”.

Potrivit socialiştilor, coaliţia aflată la guvernare şi promotorul politicilor din sfera socială, domnul Gheorghe Brega urmează principiile unei politici de extremă dreaptă, care segmentează societatea, distruge solidaritatea socială, menţine şi adînceşte decalajele faţă de modelul social echitabil, reducînd coeziunea socială şi capacitatea societăţii de a rezista crizei de la noi din ţară.

“Migraţia specialiştilor din domeniul medical crează un dezechilibru atît între regiuni, cît şi intersectorial. Majoritatea celor care decid totuşi să se angajeze în instituţiile medicale din ţară preferă să rămînă în oraşe, decît să meargă la sate. Acest fapt se explică prin lipsa elaborării unor mecanisme operante pentru a stimula tinerii să activeze în mediul rural. Realitatea arată că, astăzi, în Republica Moldova înregistrăm cel mai înalt nivel al bolilor şi deceselor din Europa. Spitalele se confruntă cu o acută lipsă de medicamente, materiale sanitare, chiar căldură şi uneori hrană. La aceasta se adaugă imposibilitatea oamenilor de a beneficia de dreptul legal la medicamente compensate. Toate acestea fac practic, ca populaţiei să nu i se asigure îngrijirile medicale de care are nevoie, fiind lăsată de actualii guvernanţi fără nici un fel de şansă în faţa bolilor şi, în ultima instanţă în faţa morţii,” se menţionează în moţiune.

Fracţiunea PSRM susţine că Guvernul, inclusiv şi dl Brega care deţine funcţia de viceprim-ministru al protecţiei sociale, urma să depună eforturi pentru a găsi un compromis social, acceptabil, între sacrificii şi beneficii, pentru ca povara majorărilor să nu fie pusă pe umerii populaţiei şi creşterea nivelului de sărăcie. În asemenea situaţii era extrem de necesar identificarea mecanismelor de asistenţă a populaţiei pentru depăşirea situaţiei de criză, în special, a păturilor social-vulnerabile. Efectele scumpirilor sînt resimţite de populaţie, în mod special în cazul, în care ele nu sînt corelate cu majorări salariale, cu acordarea de indemnizaţii sociale. Nivelul scăzut al veniturilor, precum şi ponderea înaltă a cheltuielilor pentru serviciile comunale operate de gospodăriile casnice, majorările de preţuri la produsele şi serviciile de primă necesitate afectează nivelul de trai al populaţiei. În aceste condiţii puterea de cumpărare a populaţiei se diminuează şi mai mult, în consecinţă, aceasta contribuind la pauperizarea cetăţenilor iar nivelul de trai al cetăţenilor este ultima preocupare a domnului Gheorghe Brega.

Amintim că fracţiunea PSRM a înregistrat până acum moţiuni simple contra Corinei Fusu, Ministru al Educaţiei, Anatol Şalaru, Ministru al Apărării, Octavian Armaşu, Ministrul Finanţelor, a Ministrului Transporturilor, Iurie Chirinciuc, dar şi a Ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari. Iar astăzi pe ordinea de zi a legislativului este inclusă examinarea moţiunii simple asupra activităţii Ministrului Protecţiei Sociale, Stela Grigoraş.

Sursa: socialistii.md

Moţiune simplă
asupra activităţii domnului Gheorghe Brega, Viceprim-ministru pe probleme sociale

Prin prezenta, deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova şi articolele 112–115 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova aprobat prin Legea nr.797-XIII din 02.04.1996, înaintează moţiunea simplă asupra activităţii Viceprim-ministrului pe probleme sociale, domnului Gheorghe Brega.

Motivarea

Sub Guvernul Filip, Republica Moldova cunoaşte o adîncire dramatică a diferenţierii sociale, a reducerii preocupărilor pentru bunăstarea cetăţenilor şi pentru reflectarea echitabilă a creşterii economice în nivelul de trai al fiecărei familii. Coaliţia aflată la guvernare este preocupată de politizarea administraţiei publice, de creşterea taxelor şi impozitelor pentru a acoperi deficitele bugetare înregistrate ca urmare a unei politici iresponsabile şi abandonează categorii largi de cetăţeni a căror viaţă zilnică devine din ce în ce mai grea.

De la investirea domnului Gheorghe Brega în funcţia de Viceprim-ministru pe probleme sociale, constatăm cu îngrijorare înrăutăţirea stării de lucruri în domeniul protecţiei sociale.

Populaţia aptă de muncă, în lipsa unor programe sociale, continuă să migreze lăsînd în voia sorţii bătrînii, copiii şi invalizii; familiile care cresc, întreţin şi educă copiii sunt lipsite de un suport real din partea statului, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să-şi caute singure de grijă.

Dl. Gheorghe Brega a ales să stea confortabil în fotoliul de viceprim-ministru şi să apere interesele partidului, dar nu a cetăţeanului de rînd care se confruntă cu realitatea dură, care nu are ce mînca în propria ţară, nu are un loc de muncă şi este impus de situaţie să-şi lase familia plecînd în căutarea unei vieţi mai bune.

Asistenţa socială

Veniturile disponibile ale populaţiei în descreştere

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, veniturile disponibile ale populaţiei în anul 2015 au constituit 1956,6 lei lunar în medie pe o persoană, fiind în creştere cu 10,7% faţă de anul precedent. Însă vorbind în termeni reali şi ajustînd veniturile disponibile la indicele preţurilor de consum, constatăm o creştere a veniturilor de doar 0,9%.

Cea mai semnificativă sursă de venit a populaţiei rămîn a fi transferurile din afara ţării, reprezentînd, în medie, 17,4% din totalul veniturilor. Principala sursă de venit a populaţiei din mediul urban a fost în medie cu 692,6 lei sau de 1,4 ori mai mare comparativ cu populaţia din mediul rural, fiind obţinută din salarii.

Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar — 42,1% şi doar 6% din cheltuieli au fost redirecţionate pentru serviciile de sănătate.

Cu toate că statistica oficială afirmă că în noiembrie 2015 salariul mediu lunar a înregistrat o creştere de 5,9% faţă de noiembrie 2014, această majorare a fost depăşită de indicele preţurilor de consum astfel, încît indicele cîştigului salarial real a fost de 93,3%. Pentru anul 2016 este preconizat un salariu mediu lunar de 5.050 lei, cu o creştere de 9,8% faţă de anul 2015, evoluţie care nu va acoperi, însă, nici măcar creşterea inflaţiei, aceasta urmînd să atingă valoarea de 11,4%, determinînd din nou o reducere a salariului real cu 1,5%.

Mărimea minimului de existenţă în anul 2015 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1734,1 lei, în timp ce mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă a constituit 1437,4 lei şi reprezintă 82,9% din valoarea medie pentru total populaţie. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2016 a constituit 1165,2 lei, ce respectiv acoperă minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 81,1%, iar în cazul pensiei pentru limită de vîrstă co-raportul respectiv este de 82,9%.

Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1647,1 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcţie de vîrsta copilului, de la 658,5 lei pentru un copil în vîrstă de pînă la 1 an, pînă la 1863,5 lei pentru un copil în vîrstă de 7–17 ani, iar mărimea medie a indemnizaţiei lunare pentru persoanele asigurate a constituit 1157,0 lei, iar în cazul celor neasigurate — 440 lei.

Asigurarea socială de stat

Sistemul public de asigurări sociale de stat a fost reformat în 1999, fiind bazat, în special, pe principiul obligativităţii, contributivităţii şi solidarităţii între generaţii. Între timp au fost identificate mai multe deficienţe şi carenţe în funcţionarea acestui sistem care nu este echitabil şi sustenabil şi nu garantează tuturor categoriilor de salariaţi un trai decent după pensionare. Actualmente lipseşte vreo modalitate de calculare a indicatorilor respective. Formulele de calcul a pensiilor sînt învechite, nu corespund realităţilor. Indicatorii în a căror bază se calculează pensia nu au fost actualizaţi din anul 2002.

Este oportun să menţionăm că Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale a recomandat Statului creşterea nivelului cuantumului pensiilor astfel, încît acestea să permită un standard de viaţă adecvat şi drept un prim pas să atingă nivelul minim de existenţă.

Piaţa forţei de muncă

Conform datelor Anchetei Forţei de Muncă, în anul 2015 populaţia economic activă a Republicii Moldova a constituit circa 1266 mii persoane, în timp ce populaţia ocupată a fost de circa 1204 mii persoane.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) a înregistrat la nivel de ţară valoarea de 4,9%. La bărbaţi ea a atins valoarea de 6,2% şi la femei — 3,6%. Continuă să se menţină disparităţi semnificative între rata şomajului în mediul urban (6,4%) şi cel rural (3,5%). Aceste statistici ne demonstrează că guvernul nu întreprinde măsuri pentru protecţia cetăţenilor faţă de şomaj, din care considerent are de suferit şi economia R. Moldova. Lipsesc acţiunile de stimulare a spiritului antreprenorial al tinerilor. Economia informală şi munca nedeclarată rămîn a fi printre problemele majore care afectează piaţa forţei de muncă şi sistemul de securitate socială în Republica Moldova.

În lipsa locurilor de muncă, a unui sistem consolidat de protecţie a persoanelor migrante şi a unor garanţii a unei vieţi mai bune în acest stat, cetăţenii sunt impuşi de situaţie să-şi lase copiii şi să plece în străinătate.

Migrarea populaţiei duce şi la creşterea coeficientului de îmbătrînire a populaţiei (numărul persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste la 100 locuitori) care la 1 ianuarie 2016 a constituit 16,7%. Aproximativ 16,8% din populaţia rurală a depăşit vîrsta de 60 ani şi peste, în totalul populaţiei feminine din mediul rural ponderea femeilor vîrstnice fiind de 19,7%.

Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la 1 aprilie 2016 în căutarea unui loc de muncă se aflau 32,0 mii şomeri înregistraţi, fiecare al doisprezecelea fiind disponibilizat de la unităţile economice. Din numărul total de şomeri, 48 la sută o constituie femeile. Circa 8% din şomerii înregistraţi beneficiază de ajutor de şomaj, mărimea medie a căruia a fost în luna martie 2016 de 1368,6 lei, bani care nu acoperă minimul de existenţă, alte 92% din şomerii înregistraţi nu beneficiază de ajutorul de şomaj.

Situaţia demografică

Conform datelor preliminare, în ianuarie-martie 2016 numărul născuţilor-vii s-a majorat nesemnificativ — 1,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, rata natalităţii a constituit 10,6 născuţi-vii la 1000 locuitori. Rata mortalităţii a constituit 12,2 decedaţi la 1000 locuitori. Prin urmare, scăderea naturală a fost de 1,6 persoane la 1000 locuitori. Numărul copiilor decedaţi în vîrstă sub 1 an în primele trei luni ale anului 2016 s-a majorat cu 8,8%, rata mortalităţii infantile constituind 10,6 decedaţi în vîrstă sub un an la 1000 născuţi-vii. Rata nupţialităţii a constituit 4,2 căsătorii la 1000 locuitori, numărul căsătoriilor fiind în scădere cu 5,0%, iar rata divorţialităţii a alcătuit 3,1 divorţuri la 1000 locuitori.

Creşterea preţurilor un alt aspect care a dus la reducerea veniturilor populaţiei

Preţurile de consum în luna martie 2016 faţă de decembrie 2015 au crescut cu 1 la sută (în martie 2015 faţă de decembrie 2014 a fost o creştere a preţurilor de 3,9 la sută). Pe parcursul trimestrului I al anului 2016 preţurile la produsele alimentare s-au majorat în medie cu 5 la sută, inclusiv la: fructe proaspete — cu 12,2% (în special: struguri — cu 17,9%) legume proaspete — cu 6,8% (în special: dovlecei şi bostan — cu 28,1%, ardei graşi — cu 23,8%, varză — cu 18,6%, castraveţi — cu 10,1%, morcovi — cu 9,1%, vinete proaspete — cu 5,8%, sfeclă roşie — cu 4,8%, ciuperci proaspete — cu 4,4%, usturoi — cu 3,9%), miere de albine — cu 5,8%, paste făinoase — cu 3,2%, etc.

Creşteri ale preţurilor au fost înregistrate şi la mărfurile nealimentare, în special la obiecte de sanitărie şi igienă — cu 4,3%.

Conform datelor oficiale, preţurile şi tarifele la mărfurile de consum şi servicii s-au majorat în medie de 3 ori comparativ cu anul 2014, iar preţurile la servicii (servicii comunal locative, apă potabilă şi canalizare, energie electrică şi gaze naturale) de circa 7 ori.

Potrivit informaţiei difuzate în mass-media cu referire la Raportul asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a Moldovei în trimestrul patru al anului 2015, rata anuală a inflaţiei a constituit 13,4%, fiind cu 2,3% superioară celei din trimestrul precedent. În luna decembrie 2015, inflaţia s-a accelerat până la valoarea de 13,6%, plasîndu-se în continuare peste limita superioară a intervalului de variaţie de ± 1,5% de la ţinta inflaţiei de 5,0%.

Şi reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei au menţionat că deprecierea monedei naţionale a lăsat o amprentă semnificativă şi asupra preţurilor reglementate prin impactul pe care l-a avut asupra preţurilor la medicamente, dar mai ales, fiind cauza principală invocată la aprobarea noilor tarife la energia electrică şi gazul din reţea din vara anului 2015. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova fiind alarmată de scăderea cu 6,7% a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii ale populaţiei, sindicatele au cerut Guvernului indexarea salariilor şi stabilirea unui nou salariu minim, care să corespundă la nivelul minimului de existenţă, pentru a evita sărăcirea în continuare a populaţiei, dar acest lucru nu a fost realizat de Guvern.

Coaliţia aflată la guvernare şi promotorul politicilor din sfera socială domnul Gheorghe Brega urmează principiile unei politici de extremă dreaptă, care segmentează societatea, distruge solidaritatea socială, menţine şi adînceşte decalajele faţă de modelul social echitabil, reducînd coeziunea socială şi capacitatea societăţii de a rezista crizei de la noi din ţară.

Asistenţa medicală

Reformele negîndite din domeniul salarizării medicilor

Conform raportului anual al Sindicatului Sănătatea, salariul mediu lunar în sistemul sănătăţii şi cel social în 2015 a fost egal cu 4.430,2 de lei, adică mai mic decît salariul mediu pe economie (4.610,9 lei).

Noul regulament de salarizare a specialiştilor din domeniul medical propune majorări ale salariilor care vor fi simţite doar de tinerii specialişti. Profesioniştii competenţi care au o vechime în muncă de peste 10–20 ani nu vor simţi reforma salarizării, fapt care îi va demotiva, din care cauza vor avea de suferit angajaţii sistemului medical şi pacienţii. Mai mult chiar, această este inechitabilă şi nu va contribui în niciun mod la stoparea exodului de medici, deoarece tinerii specialişti conştientizează că în viitor munca lor va fi retribuită cu un salariu mizer.

Deficit de specialişti în sistemul medical

Îmbătrînirea medicilor devine tot mai pronunţată în R. Moldova. Salariile impunătoare, dar şi condiţiile mai bune din străinătate fac ca tinerii să-şi încerce norocul peste hotarele ţării, lăsîndu-i pe cei mai în vîrstă să ducă povara sistemului medical. Datele statistice arată că în anul 2015, în instituţiile medicale, au activat aproximativ 11.900 de angajaţi pensionari, cu 300 mai mulţi faţă de 2014.

Astfel, în anul 2015, 33% dintre doctorii angajaţi în instituţiile medicale din ţară erau trecuţi de vîrsta pensionării, cu aproape două procente mai mult decît în 2014. Tot în 2015 din R. Moldova au plecat aproape 1.900 de asistenţi medicali, în condiţiile în care, Spitalul Republican, spre exemplu, a făcut solicitare de 155 de asistente medicale şi în rezultat, doar una a fost angajată.

Cei mai mulţi, însă, dintre cei care au plecat sînt medici şi din păcate numărul lor e în creştere — 1.290 de specialişti au renunţat la halatele albe în anul 2015, aproape dublu faţă de anul 2010.

Migraţia specialiştilor din domeniul medical creează un dezechilibru atît între regiuni, cît şi intersectorial. Majoritatea celor care decid totuşi să se angajeze în instituţiile medicale din ţară preferă să rămînă în oraşe, decît să meargă la sate. Acest fapt se explică prin lipsa elaborării unor mecanisme operante pentru a stimula tinerii să activeze în mediul rural.

Datoriile instituţiilor medicale

La sfîrşitul anului 2015 datoriile spitalelor au ajuns la 275 milioane de lei. Instituţiile medicale republicane, potrivit datelor prezentate de către Ministerul Sănătăţii, au încheiat anul cu datorii de peste 232,1 milioane de lei. Din totalul datoriilor acumulate de spitalele republicane pe parcursul anului 2015 — 142,6 de milioane sînt datorii faţă de companiile farmaceutice, care asigură instituţiile medicale cu medicamente şi consumabile.

Cele mai multe datorii le are Spitalul Clinic Republican, valoarea lor a depăşit suma de 93,2 milioane de lei, dintre care 77 de milioane sînt pentru medicamente şi consumabile. Institutului de Urgenţă a încheiat anul cu datorii de peste 36 de milioane de lei, aproximativ jumătate din această sumă — 13,7 milioane sînt pentru neplata medicamentelor şi a produselor parafarmaceutice.

În acelaşi timp, peste 37 de milioane de lei datorii are Centrul Republican de Diagnostic Medical, iar Institutul Oncologic — 24,8 milioane de lei. Acestea cuprind restanţele la plata medicamentelor, dar şi datoriile pentru plata serviciilor de întreţinere. În cazul Institutului Oncologic, de exemplu, 20 de milioane de lei din suma totală a datoriilor sînt pentru medicamente şi consumabile. Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie a încheiat anul cu peste 15 milioane de lei datorii, dintre care 3 milioane sînt pentru produsele medicale. Aproape la fel de mult s-a îndatorat şi Institutul de Cardiologie, care are datorii de peste 13,3 milioane de lei.

Aceste sume colosale care s-au acumulat la capitolul datorii, vorbesc despre faptul că Ministerul nu şi-a intensificat eforturile pentru garantarea unui management eficace în sistemul spitalicesc şi au fost întreprinse doar acţiuni sporadice, lipsite de continuitate care au agravat situaţia financiară, şi aşa dificilă, a instituţiilor medicale.

Ministrul Sănătăţii a gestionat defectuos activitatea instituţiei pe care o conduce din care considerent au avut de suferit cetăţenii noştri. Acest fapt este confirmat de criza de medicamente şi consumabile cu care se confruntă spitalele, dar şi de opinia publică — 73% din populaţie au un grad de satisfacţie nefavorabil cu privire la serviciile medicale, potrivit rezultatelor Barometrului de Opinie Publică din aprilie 2016. Datele acestui barometru sînt unele dintre cele mai pesimiste din istoria barometrului.

Accesibilitate redusă la medicamente

La sfîrşitul anului 2015 spitalele din R. Moldova s-au confruntat cu o criză de medicamente aprigă. Mai mult, în luna noiembrie a anului 2015, doar 11 spitale din 40 mai aveau resurse financiare pentru internarea pacienţilor, acestea acumulînd datorii totale de peste 600 de milioane de lei.

De asemenea, pe parcursul ultimului trimestru al anului 2015 şi începutul anului 2016, sistemul medical s-a confruntat cu lipsa unor medicamente din lista celor compensate, care au o valoare vitală pentru pacienţii cu anumite patologii. Aşa, bolnavii cardiaci din R. Moldova nu au avut acces la preparatul compensat Kardiket (Isosorbid dinitrat), care nu are analog în lista preparatelor compensate. Acest moment, ne atrage atenţia asupra colaborării defectuoase a Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, care sînt obligate prin art. 18 al Legii cu privire la activitatea farmaceutică nr. 1456-XII din 25.05.1993 să asigure populaţia cu medicamente.

Măsurile de profilaxie lăsate în plan secund

Boala este mai bine de prevenit decît de tratat. Cu regret constatăm că măsurile de profilaxie în R. Moldova sînt lăsate în umbră. În anul 2015 din bugetul preconizat pentru măsuri de profilaxie au fost consumate doar cca. 25% din resursele financiare. A fost desfăşurat un singur screening pentru copiii ce suferă de tulburări de vedere, în contextul în care morbiditatea copiilor în R. Moldova atinge valori alarmante 10 copii la 1000 de persoane. Statisticile arată că cca. 75% dintre copiii din localităţile rurale sînt bolnavi. Cele mai frecvente maladii care au fost depistate printre copii sînt cele gastro-intestinale. Trei din patru moldoveni mor din cauza bolilor netransmisibile. Acestea constituie 80% din toate bolile înregistrate. Deşi Organizaţia mondială a sănătăţii pune în permanenţă accentul pe prevenţie şi atenţionează statele membre asupra impactului pozitiv pe care îl are profilaxia pentru sănătatea publică, Ministrul Sănătăţii ignoră recomandările structurilor internaţionale.

Realitatea arată că, astăzi, în Republica Moldova înregistrăm cele mai mari niveluri ale bolilor şi deceselor din Europa. Spitalele se confruntă cu o acută lipsă de medicamente, materiale sanitare, chiar căldură şi uneori hrană. La aceasta se adaugă imposibilitatea oamenilor de a beneficia de dreptul legal la medicamente compensate. Toate acestea fac practic, ca populaţiei să nu i se asigure îngrijirile medicale de care are nevoie, fiind lăsată de actualii guvernanţi fără nici un fel de şansă în faţa bolilor şi, în ultima instanţă în faţa morţii.

Situaţia din sistemul naţional de sănătate reflectă o discrepanţă uriaşă dintre promisiunile electorale şi acţiunile reale, rezultatele concrete pe care le întreprinde guvernarea.

Educaţie

Educaţia are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieţii sociale. Prin urmare nu putem menţiona că un segmentul educaţiei, precum şi problemele nu le putem trece cu vederea.

Programa supraîncărcată

Potrivit statisticilor tor mai mulţi elevi suferă de boli ale sistemului nervos din cauza programei de studii supraîncărcate. Mulţi elevi suferă de scolioză din cauza ghiozdanelor grele pe care zilnic le poartă în spate. Atunci cînd este alcătuit orarul şcolar nu se ţine cont de rezistenţa emoţională, psihică şi morală a elevilor. În viziunea elevilor orarul este alcătuit ţinînd cont de convenienţa profesorilor, iar orele opţionale sînt stabilite în dependenţă de numărul orelor pe care le are un anumit profesor, dar nu în dependenţă de cererile elevilor.

Manuale şcolare vechi şi contra plată în pofida gratuităţii învăţămîntului

Anual elevii trebuie să achite o taxă pentru închirierea manualelor. Sînt scutiţi de la plata taxei pentru manuale şcolare doar elevii claselor primare şi acei copii familiile cărora au beneficiat de ajutor material. Acest aspect este contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi este inadmisibil ca un ordin a Ministrului să fie mai presus decît prevederile Constituţiei şi a tratatelor internaţionale.

Lipsa specialiştilor calificaţi

Din lipsa unor strategii clare de motivare financiară şi nefinanciară a cadrelor didactice, tinerii specialişti nu consideră atractivă activitatea de profesor şi preferă să se angajeze în sectorul privat ori să migreze peste hotarele Republicii Moldova. La fel nu există un politică clară care ar soluţiona problema referitoare la lipsa profesorilor care să predea anumite discipline şcolare. Odată cu demararea reformei în învăţămînt, o parte din profesori au fost disponibilizaţi, iar alţii au refuzat să se deplaseze zilnic la şcoala de circumscripţie. La fel nu există o politică atractivă pentru asistenţi şi lectori universitari, salariul acestora fiind de 2720 lei. Mai mult ca atît, nu au parvenit careva iniţiative din partea Ministerului pentru a schimba situaţia în acest domeniu.

Incluziunea educaţională a copiilor cu dizabilităţi

În permanenţă Ministerul Educaţiei oferă date statistice frumoase care se referă la incluziunea educaţională a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, în realitate situaţia e diferită. Cadrele didactice, administraţia publică locală, părinţii şi elevii se confruntă cu un şir de probleme şi nu sînt auziţi de Ministerul Educaţiei care este responsabil de elaborarea politicilor în domeniu. Printre problemele reale din acest segment sînt următoarele:

• cadrele didactice nu sunt pregătite pentru schimbarea în activitatea de proiectare şi realizare diferenţiată a instruirii;
• crearea accesului asigurat în instituţiile şcolare din mediul rural şi construirea WC-urilor adaptate necesităţilor copiilor cu deficienţe motorii;
• nu este asigurată alimentaţia copiilor ce frecventează centrul de resurse educaţional intraşcolar de 2 ori pe zi (cu excepţia mesei obligatorii pentru copiii cl. I-IV, care sînt alimentaţi odată pe zi);
• cadrele didactice de sprijin din cadrul centrelor de resurse, care deservesc 15–20 elevi, nu pot face faţă tuturor cerinţelor educaţionale ale copiilor, deoarece necesită o mai multă pregătire în domeniul psihopedagogie;
• cadrele didactice dispun de o bază didactico-materială insuficientă pentru lucrul cu copiii cu dizabilităţi; etc.

Alimentaţia necorespunzătoare a elevilor

Deşi este stabilit costul alimentaţiei copilului de 7 lei pentru o zi, aceasta nu este calorică şi nu conţine toate nutrimentele necesare. Deseori alimentaţia elevilor este alcătuită din dejun, care constituie o valoare calorică de 200 kcal, norma fiind de 600 kcal. Bugetele primăriilor prevăd cheltuieli pentru alimentaţia copiilor, dar uneori aceste sunt foarte mici şi nu ajung la norma de 7 lei pentru copil.

Calitatea alimentaţiei copiilor ţine şi de angajarea bucătarilor calificaţi, iar lipsa acestora este cauzată atît de salariul mic alocat acestei categorie de salariaţi cît şi din lipsa specialiştilor în mediul rural.

Învăţămîntul antepreşcolar

Deşi în Codul Educaţiei este garantat învăţămîntul antepreşcolar, această problemă este pusă pe seama administraţiei publice locale care este impusă să organizeze şi să finanţeze această formă de învăţămînt din bugetul local, în lipsa unor standarde care de fapt trebuie să fie elaborate şi aprobate la nivel de minister.

Guvernul, inclusiv şi dl Brega care deţine funcţia de viceprim-ministru al protecţiei sociale, urma să depună eforturi pentru a găsi un compromis social, acceptabil, între sacrificii şi beneficii, pentru ca povara majorărilor să nu fie pusă pe umerii populaţiei şi creşterea nivelului de sărăcie. În asemenea situaţii era extrem de necesar identificarea mecanismelor de asistenţă a populaţiei pentru depăşirea situaţiei de criză, în special, a păturilor social-vulnerabile. Efectele scumpirilor sînt resimţite de populaţie, în mod special în cazul, în care ele nu sînt corelate cu majorări salariale, cu acordarea de indemnizaţii sociale. Nivelul scăzut al veniturilor, precum şi ponderea înaltă a cheltuielilor pentru serviciile comunale operate de gospodăriile casnice, majorările de preţuri la produsele şi serviciile de primă necesitate afectează nivelul de trai al populaţiei.

În aceste condiţii puterea de cumpărare a populaţiei se diminuează şi mai mult, în consecinţă, aceasta contribuind la pauperizarea cetăţenilor. Nivelul de trai al cetăţenilor este ultima preocupare a domnului Gheorghe Brega.

Sectoare importante ale serviciilor publice, cu un rol important în menţinerea şi creşterea nivelului de trai al majorităţii cetăţenilor sunt ignorate, în timp ce membrii coaliţiei PD-PL se complac în dispute politice.

Dispozitivul

Avînd în vedere motivaţia expusă mai sus care demonstrează carenţele grave din activitatea Viceprim-ministrului pe probleme sociale al Republicii Moldova, deputaţii semnatari ai prezentei moţiuni simple, formulată în conformitate cu prevederile Constituţiei şi articolele 112–115 din Regulamentul Parlamentului aprobat prin Legea nr.797-XIII din 02.04.1996, solicităm:

• Iniţierea procedurii de demitere din funcţie a Viceprim-ministrului pe probleme sociale, domnul Gheorghe Brega;
• Majorarea reală, peste rata inflaţiei, a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea şi indexarea pensiilor s-a dovedit a fi o minciună pentru majoritatea pensionarilor din Republica Moldova;
• Revizuirea mecanismelor de indexare/compensare a veniturilor băneşti ale populaţiei în legătură cu schimbarea preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii şi identificarea pîrghiilor de ajutorare a populaţiei, în special a păturilor social vulnerabile.
• Revizuirea cadrului normativ în scopul de a actualiza indicatorii utilizaţi în formula de calcul al pensiei pentru limită de vîrstă şi eliberarea deciziei de stabilire a pensiei pentru a informa beneficiarii cu privire la indicatorii de calcul al pensiei (perioadele de activitate incluse în stagiul de cotizare, venitul asigurat luat în calcul).
• Identificarea resurselor de ajustare a prestaţiilor sociale şi a salariului minim cel puţin pînă la nivelul minimului de existenţă.

Sursa: parlament.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet