Astăzi, 18 mai, delegaţia Comisiei de la Veneţia se întâlneşte cu fracţiunile parlamentare pentru a discuta despre proiectul de amendamente la Constituţia RM, care prevede acordarea împuternicirilor suplimentare şefului statului, şi de asemenea, despre Decretul Preşedintelui Republicii Moldova de a organiza un Referendum consultativ.

În prima jumătate a zilei, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au examinat aceste chestiuni cu fracţiunea Partidului Socialiştilor.

“Am prezentat delegaţiei Comisiei de la Veneţia poziţia Partidului Socialiştilor cu privire la proiectul de lege, care a fost semnat de 24 de deputaţi din partea fracţiunii noastre şi sperăm că va fi semnată şi de alţii, referitor la completările Constituţiei RM privind acordarea împuternicirilor suplimentare de dizolvare a Parlamentului, Preşedintelui RM. A mai fost discutată iniţiativa Preşedintelui RM privind Referendumul consultativ, care este planificat să se desfăşoare pe data de 24 septembrie 2017”, a menţionat în cadrul briefingului organizat după întrevedere, deputatul PSRM, Vasile Bolea.

Deputatul a menţionat că acordarea de împuterniciri suplimentare Preşedintelui sunt necesare inclusiv pentru a echilibra sistemul politic şi a nu da posibilitate Parlamentului să abuzeze în unele sau altele cazuri. În special, articolul 89 din Constituţia RM conferă Parlamentului dreptul de a suspenda Preşedintele din funcţie cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi. Iar Preşedintele nu are nici un astfel de drept.

“Normele prevăzute în articolul 89 au fost criticate atât de Curtea Constituţională a RM, cât şi de Comisia de la Veneţia pentru că mecanismul acţiunilor sale este imprevizibil şi poate duce la abuzuri şi conflicte între ramurile guvernării”, a subliniat deputatul.

Vasile Bolea a declarat că pentru a preveni efectele negative, această normă ar trebui să fie eliminată sau să i se acorde Preşedintelui împuterniciri suplimentare pentru ca el să poată echilibra ramurile sistemului.

De asemenea, deputatul a menţionat că ce ţine de Referendumul consultativ, deputaţii fracţiunii şi reprezentanţii Comisiei de la Veneţia sunt de aceeaşi părere. În pofida faptului că Referendumul consultativ nu este la fel de direct ca Referendumul constituţional (rezultatele căruia intră automat în vigoare), voinţa poporului exprimată prin Referendum consultativ este obligatorie pentru toate instituţiile de stat, inclusiv Parlamentul Republicii Moldova.

În cazul în care cetăţenii răspund pozitiv la toate întrebările expuse, Parlamentul sau orice alt organ cu drept de iniţiativă legislativă vine cu un proiect de modificări la legislaţie, care trebuie să fie aprobat.

Deputatul Adrian Lebedinschi a adăugat că reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au întrebat de fracţiune, de ce nu se modifică legislaţia în aşa fel încât Preşedintele Republicii Moldova să aibă împuterniciri de a organiza un Referendum constituţional şi nu numai unul consultativ?

De asemenea, ei au întrebat de ce nu se propune examinarea împuternicirilor suplimentare ale Preşedintelui care au fost retrase în anul 2000. În special, este vorba despre dreptul Preşedintelui de a conduce şedinţele de guvern, precum şi alte aspecte legate de interacţiunea dintre Preşedinte şi Guvern.

Este greu de spus când Comisia de la Veneţia va da un aviz cu privire la aceste iniţiative. Este cunoscut faptul că şedinţa Comisiei de la Veneţia va avea loc pe data de 16–18 iunie. Putem să presupunem că în cadrul acestei şedinţe, ele de asemenea vor fi examinate.

Notă:

Igor Dodon a prezentat proiectul de lege cu privire la modificările în Constituţie pe data de 28 februarie 2017. El a propus cinci puncte suplimentare, care să permită să dizolve Parlamentul, în plus faţă de cele două cazuri prevăzute în Constituţie:

1. Dizolvarea Parlamentului de către Preşedinte, după consultarea fracţiunilor parlamentare.
2. Preşedintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a realizat timp de un an voinţa poporului exprimată la Referendumul consultativ.
3. Preşedintele poate dizolva Parlamentul, în cazul în care Referendumul cu privire la demisia Preşedintelui Republicii Moldova s-a încheiat cu un rezultat negativ, sau Curtea Constituţională l-a declarat vid.
4. Parlamentul poate fi dizolvat în cazul în care legea bugetului de stat nu a fost adoptată după primele două luni ale anului.
5. Parlamentul poate fi dizolvat printr-un Referendum iniţiat de Preşedinte.

Pentru că nu a primit susţinere din partea Parlamentului, Dodon a inclus problema privind acordarea împuternicirilor suplimentare de a dizolva Parlamentul într-un Decret privind organizarea unui Referendum consultativ, pe care l-a semnat pe data de 28 martie 2017.

Igor Dodon a menţionat că dacă Referendumul va avea loc, el va semna un Decret de dizolvare a Parlamentului şi de organizare a alegerilor parlamentare anticipate.

Articolul 85 din Constituţia RM
Dizolvarea Parlamentului

(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 78 alineatul (5), şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.

Sursa: psrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet