Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiUCM

Declaraţia UCM privind obiectivul principal al alegerilor anticipate

|versiune pentru tipar||
UCM / 18 iunie 2009
Uniunea Centristă din Moldova

Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova a examinat şi a analizat profund şi obiectiv situaţia politică şi social-economică din ţară şi constată că, după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Republica Moldova a alunecat într-o gravă criză sistemică, sub aspectul funcţionării sistemului politic şi de guvernare, a sistemului economic şi financiar-bancar, precum şi sub aspectul stării de spirit în societate.

Evenimentele postelectorale (deraparea manifestaţiilor politice în acte de vandalism şi violenţă, incapacitatea forţelor politice parlamentare de a soluţiona divergenţele politice pe calea dialogului politic civilizat, transparent şi responsabil, încercările nereuşite de alegere a Preşedintelui ţării în baza unor înţelegeri mimate, secrete ş.a.) au agravat şi mai mult situaţia.

Aşa cum a şi fost prognozat, sistemul parlamentar de guvernare sprijinit de comunişti şi democraţi în iulie 2000, nu a fost capabil să ofere soluţii politice eficiente în condiţii extraordinare, avînd în vedere menţinerea echilibrului între ramurile puterii şi impunerea unui comportament responsabil al autorităţilor statului în condiţii de criză politică. Dimpotrivă, acest sistem a lipsit şi poporul de dreptul de a influenţa şi a se implica direct sau prin reprezentanţii săi în procesul de soluţionare a crizei politice.

Alegerile parlamentare şi evenimentele postelectorale au condus la dezbinarea şi polarizarea excesivă a societăţii în “ai noştri” şi “ai voştri”, în democraţi şi comunişti, în proeuropeni, proromâni, proruşi etc. Această situaţie nu s-a produs întîmplător, ci datorită mesajului politico-electoral şi acţiunilor agresive promovate de taberele politice de stînga şi de dreapta.

Confruntările politice acerbe, utilizarea lexiconului de bulevard, a insinuărilor, ameninţărilor, a şantajului, represiilor şi constrângerilor faţă de oponenţii politici ori în dialogul simulat cu ei au provocat o stare de psihoză socială, de frică şi de incertitudine generală.

Instabilitatea politică şi guvernamentală, în condiţiile agravării crizei financiare şi economice, a generat incapacitatea guvernării de a elabora şi a pune în aplicare un program anticriză eficient, pe măsura provocărilor la nivel global şi naţional.

Оn aceste condiţii, alegerile parlamentare anticipate ar putea să agraveze şi mai mult digensiunile din societate, să blocheze funcţionarea normală a autorităţilor supreme ale statului şi să amîne pentru o perioadă nedeterminată soluţionarea celor mai importante probleme ale ţării cum ar fi: democratizarea societăţii, libertatea şi independenţa individului, a presei, a justiţiei şi a activităţii economice, soluţionarea diferendului transnistrean, procesul de integrare europeană, concilierea civică, consensul naţional şi progresul societăţii.

Constatăm, deasemenea, că pe parcursul ultimilor 18 ani, în cadrul campaniilor electorale (parlamentare, prezidenţiale), au fost lansate diferite proiecte, propuneri privind soluţionarea diferendului transnistrean şi reintegrarea teritorială a ţării, dar, cu regret, abordarea acestei probleme vitale pentru ţară s-a limitat doar la durata campaniei electorale respective. Procesul de soluţionare a diferendului nu atestă nici un progres. Dimpotrivă, evoluţia procesului denotă lipsa de competenţă, de curaj, de interes şi/sau responsabilitate ale părţilor. Noi ne considerăm obligaţi de a propune o soluţie raţională şi echitabilă a diferendului pentru a realiza integrarea teritorială a statului.

Оn toate campaniile electorale s-a atestat aceeaşi situaţie, atitudine a concurenţilor electorali vis-a-vis de problema denumirii limbii de stat şi a statutului constituţional al limbii ruse. Abordarea acestor probleme se face nu pentru a le rezolva, dar, pur şi simplu, pentru a atrage sprijinul unei sau altei părţi de alegători.

Însă, de fiecare dată, problemele, în esenţa lor, rămîn pe ordinea zilei fără o soluţionare raţională, echitabilă şi definitivă. Rămîn ca un măr al discordiei sociale, ca un lait motiv pentru manifestarea unor forţe politice în următoarele campanii electorale. Noi considerăm necesar să propunem o soluţie conexă a problemei limbilor, care să asigure buna înţelegere lingvistică şi interetnică a cetăţenilor, respectul şi responsabilitatea acestora faţă de limbile română şi rusă.

Оn pragul alegerilor parlamentare anticipate cea mai mare preocupare a partidelor, a elitelor politice şi a cetăţenilor se reduce la întrebarea: ce-i de făcut pentru ca rezultatele acestor alegeri să ofere partidelor politice posibilitatea de a crea o majoritate parlamentară democratică şi competentă, capabilă să se angajeze şi să asigure o guvernare eficientă şi responsabilă a ţării în condiţiile crizei economice şi financiare actuale?

Cu regret, analiza situaţiei create, a iniţiativelor lansate şi a acţiunilor înterprinse de elita politică în ultimile zile, ne convinge că răspunsul la întrebarea formulată se caută, în opinia noastră, pe o cale falsă, superficială, reducîndu-se la lozinca dominantă a zilei — cine cu cine va merge, împreună ori separat: care mariaje politice de conjunctură ar putea acumula mai multe puncte în viitoarea concurenţă electorală.

Uniunea Centristă din Moldova consideră că cea mai importantă problemă a alegerilor anticipate constă în conţinutul mesajului, programului electoral ce urmează a fi propus societăţii de către partidele politice în confruntarea electorală. Consolidarea forţelor politice, conjugarea potenţialului uman, administrativ şi organizatoric al acestora urmează să se producă în baza unui program comun şi constructiv, capabil să conducă la consolidarea statului, la concilierea civică, la buna înţelegere între cetăţeni, la mobilizarea potenţialului acestora în scopul depăşirii provocărilor actuale, instituirii unui climat favorabil pentru o activitate constructivă în interesul fiecărui cetăţean şi al ţării în ansamblu.

Pornind de la esenţa factorilor reali de natură politico-ideologică, administrativă, economică şi moral-psihologică, de la comportamentul nedemocratic, dictatorial, arogant şi cinic al guvernării comuniste, precum şi de la reacţia şi acţiunile inadecvate ale partidelor de opoziţie, factori ce provoacă dezbinarea societăţii, subminează capacitatea statului şi a poporului de a se autoguverna în mod democratic, eficient şi responsabil, Uniunea Centristă din Moldova consideră oportun şi necesar de a propune cetăţenilor şi societăţii, următorul program politic şi electoral, care, în convingerea noastră, ar putea să contribuie la instaurarea păcii, bunei înţelegeri, la crearea condiţiilor absolut necesare pentru desfăşurarea unor activităţi constructive şi utile pentru societate şi pentru fiecare cetăţean.

  1. Reintegrarea teritorială a ţării prin instituirea federaţiei asimetrice, constituţional-contractuale, cu denumirea “Republica Federativă Moldova”, care să cuprindă doi subiecţi cu statut de republică şi cu drepturi egale: Republica Moldovenească Nistreană şi Republica Găgăuzia. Realizarea acestui obiectiv urmează să se facă conform normelor şi procedurilor stabilite în Constituţia Republicii Moldova, inclusiv a celor ce urmează a fi modificate, ca rezultat al negocierilor cu viitorii subiecţi ai Federaţiei.
    1. Esenţa raporturilor dintre Centrul Federal şi subiecţii Federaţiei se va exprima prin delegarea constituţională a subiecţilor cu un volum de atribuţii, proprii modelului clasic de raporturi Federaţie- subiect al Federaţiei, inclusiv:
      • Reprezentarea proporţională a subiecţilor Federaţiei în Parlamentul Federal în raport cu numărul populaţiei care locuieşte pe teritoriile respective, potrivit normei- garanţii stabilite în Constituţia Federaţiei. Aceasta presupune logic schimbarea actualului sistem electoral proporţional cu sistemul electoal majoritar, în baza circumscripţiilor electorale uninominale.
      • Dreptul de veto special al subiectului Federaţiei, exprimat prin consens ori prin majoritatea de voturi ale deputaţilor din grupul parlamentar respectiv, în privinţa chestiunilor ce vor viza doar atribuţiile şi garanţiile constituţionale ale subiecţilor Federaţiei.
    2. Modificarea procedurii constituţionale de alegere a Preşedintelui Federaţiei, în mod direct de către toţi cetăţenii Federaţiei şi instituirea sistemului prezidenţial de guvernare.
    3. Modificarea procedurii constituţionale de demitere a Preşedintelui Federaţiei, avînd în vedere investirea subiecţilor Federaţiei cu dreptul de iniţiere a procedurii de demitere, fie separat, fie prin consensul ambelor subiecţi.
    4. Instituirea dreptului constituţional al poporului de a exprima, prin referendum, vot de încredere Parlamentului şi Preşedintelui Republicii în cazul în care aceste autorităţi încalcă grav prevederile Legii Supreme a Ţării.
    5. Modificarea Codului Electoral şi a Codului Penal pentru a echivala falsificarea rezultatelor alegerilor cu uzurparea puterii de stat în scopul pedepsirii partidelor şi a persoanelor vinovate de săvîrşirea acestei crime grave şi scoaterea partidelor vinovate în afara legii, fără drept de restabilire a activităţii lor.
    6. Modificarea sistemulu constituţional de autoadministrare a judecătorilor, a modului de selectare, numire în funcţie, stimulare şi sancţionare a judecătorilor. Alegerea judecătorilor din instanţele I-a şi a Il-a în mod direct de către cetăţeni. Asigurarea legalităţii, independenţii, echităţii şi a transparenţei în activitatea instanţelor judecătoreşti sub controlul societăţii civile.
  2. Demilitarizarea totală a Republicii Moldova, inclusiv a teritoriului din stînga Nistrului, ceea ce ar servi drept factor de consolidare reală a neutralităţii constituţionale permanente a Republicii Moldova şi o condiţie favorabilă procesului de negocieri, sporind credibilitatea părţilor şi servind drept una din garanţiile de bază pentru implementarea acordului de soluţionare definitivă a diferendului în perioada post-conflict.

    Noi vedem viitorul Republicii Moldova înafara oricărui bloc sau alianţă militară.

  3. Desfăşurarea concomitentă a referendumului constituţional în privinţa denumirii limbii de stat- limba moldovenească sau limba română şi a statutului constituţional al limbii ruse- limbă de comunicare interetnică sau limbă de stat.

Uniunea Centristă din Moldova nu pretinde la adevăr în ultima instanţă, dar îşi exprimă convingerea că prezentul pachet de propuneri are potenţial unical de a oferi societăţii ieşirea din impas, de a purcede în comun la consolidarea reală a independenţei statului prin unificarea cetăţenilor şi a teritoriului naţional sub o jurisdicţie unică, la instaurarea bunei înţelegeri între oameni, la crearea condiţiilor favorabile pentru muncă şi trai decent în Republica Moldova.

Uniunea Centristă din Moldova face apel către cetăţenii ţării şi către partidele politice să ia atitudine faţă de prezentul program de acţiuni, să-1 sprijine prin poziţia lor activă şi constructivă.

Consiliul Politic al PP UCM
Uniunea Centristă din Moldova participă activ în viaţa social-politică a ţării UCM fără Vasile Tarlev