Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Anatol Şalaru Preşedinte PUN |
Programul PUNadoptat la Congresul de Constituire din 14 februarie 2016 |
Partidul “Dreapta” (PD) [28.03.2016 – 11.06.2017]
Partidul Unităţii Naţionale (PUN) a fost constituit la 14 februarie 2016 sub denumirea de Partidul “Dreapta” (PD), înregistrat de Ministerul Justiţiei la 28 martie acelaşi an. PUN este un partid politic care promovează principiile doctrinei liberale şi idealul unităţii naţionale româneşti prin reunificarea Republicii Moldova cu România.
Calitatea de preşedinte al PD a fost exercitată în perioada 2016–2017 de Ana Guţu. Odată cu schimbarea denumirii partidului în iunie 2017 funcţia de preşedinte a Partidului Unităţii Naţionale este ocupată de Anatol Şalaru.
În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, un grup de membri ai Partidului Liberal Reformator în frunte cu Ana Guţu, a lansat un apel “privind retragerea din campania electorală a Partidului Liberal Reformator pentru parlamentarele 2014 în favoarea partidelor pro-europene cu şanse reale”. Decizia acestora a fost motivată şi de procentul minim atribuit PLR de sondajele de opinie publică. Prin urmare, la 14 noiembrie 2014 toţi semnatarii apelului au fost excluşi din partid prin decizia Consiliului Naţional Politic, fiind acuzaţi de trădare a prevederilor statutare.
În acest context, la 5 septembrie 2015 Ana Guţu împreună cu un grup de iniţiativă format din Dorin Duşciac, Anatol Arhire, Vitalie Marinuţa, Gheorghe Şalaru, Ilie Ilaşcu, Alina Gheţiu, Maxim Guţu, Victor Sandu şi Dan Nicu, creează Partidul “Dreapta”, formaţiune politică care optează pentru reunificarea celor două state româneşti — Republica Moldova şi România. La şedinţa de lansare a grupului de iniţiativă a participat şi europarlamentara Monica Macovei.
La 14 februarie 2016 şi-a ţinut lucrările Congresul de constituire a Partidului politic “Dreapta”, eveniment la care au participat 250 de delegaţi din toată republica şi invitaţi de peste hotare. Delegaţii congresului au adoptat Statutul şi Programul, precum şi componenţa nominală a Consiliului Republican al formaţiunii. În calitate de preşedinte al noii formaţiuni politice, a fost aleasă Ana Guţu, în calitate de Secretar General a fost ales Victor Sandu iar în calitate de vicepreşedinţi au fost aleşi Ilie Ilaşcu, Dorin Duşciac, Ion Ursu, Iulian Gramaţki, Anatol Arhire şi Maxim Guţu. De asemenea, congresul a adoptat şi Rezoluţia de Unire a Republicii Moldova cu România.
Potrivit prevederilor statutare, Partidul politic “Dreapta” optează pentru armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu cea românească şi cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene, pentru a facilita reunificarea politică a celor două state româneşti în viitorul apropiat.
În cadrul Congresului au fost adoptate importante modificări în structura partidului. Ca urmare a demisiei Anei Guţu din funcţia de preşedinte al Partidului “Dreapta”, delegaţii la Congres l-au ales în funcţia de conducere pe Anatol Şalaru, ex-ministrul apărării, liderul grupului de iniţiativă al Partidului Unităţii Naţionale iar Ana Guţu a fost aleasă în funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului.
De asemenea, Congresul a operat modificări la Statutul partidului şi s-a decis modificarea denumirii Partidului “Dreapta” în “Partidul Unităţii Naţionale” (PUN).
În cadrul Congresului ex-preşedintele României, Traian Băsescu, a fost ales cu unanimitate de voturi în funcţia de preşedinte de onoarea al Partidului Unităţii Naţionale iar deputatul român, Constantin Codreanu, a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PUN. În cadrul congresului s-a menţionat că obiectivul PUN este să canalizeze toate forţele unioniste din Republica Moldova şi din afara frontierelor pentru atingerea obiectivului de reunificare a ţării, punând astfel capăt efectelor pactului Ribbentrop-Molotov. De asemenea, reprezentanţii Partidului Mişcarea Populară din România a semnat un protocol de colaborare cu Partidul Unităţii Naţionale, cele două partide având ca obiectiv politic unirea Republicii Moldova cu România.
Potrivit organizatorilor, la congres au participat circa 1200 de delegaţi din Republica Moldova şi România.
Surse de finanţare/ venituri, total | 147,700.00 | |
---|---|---|
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid | 60,500.00 | |
4. Cotizaţii de membru de partid | 87,200.00 | |
Plăţi/ cheltuieli, total | 154,475.10 | |
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor | 86,003.00 | |
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale | 26,234.70 | |
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii | 6,200.00 | |
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar | 837.40 | |
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri | 35,000.00 | |
12. Alte cheltuieli | 200.00 |
Anul | Venituri | Cheltuieli | Diferenţa |
---|---|---|---|
2018 | 825,555.48 | 700,507.60 | +125,047.88 |
2017 | 147,700.00 | 154,475.10 | -6,775.10 |
2016 | 92,900.00 | 85,500.97 | +7,399.03 |
12/ 2017 | 05/ 2018 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP