Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Partide

Partidul politic “Partidul Agrar din Moldova” (PAM)

Anatol Popuşoi
Anatol Popuşoi
Preşedinte PAM
Data înregistrării: 21 noiembrie 1991
Doctrina: Social-democraţie Wikipedia
Nr. de membri: ~ 4,000 (07/2018)

Programul PAMadoptat la Congresul VIII din 10 iulie 2004

Statutul PAM

Simbolica Partidului Agrar din Moldova (PAM)
MD-2038, Republica Moldova
Chişinău, str. N. Zelinski 15/2, of. 5
Tel.: (373-22) 22-22-74

Declaraţii şi comunicate de presă

Adresarea Comitetului Executiv al Partidului Democrat Agrar din Republica Moldova către cetăţeni
13 noiembrie 2014
Partidul Democrat Agrar din Republica Moldova, din numele reprezentanţilor Comitetului Executiv al formaţiunii, a analizat detaliat situaţia politică din ţară, dar şi platformele electorale ale tuturor partidelor care participă la alegerile parlamentare[…]
Declaraţia Consiliului Republican al Partidului Politic Partidul Agrar din Moldova privind alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009
3 februarie 2009

Scurt istoric

Denumirile precedente

Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM) [21.11.1991 – 10.07.2004]

Arhiva documentelor

Programul din 1997adoptat la Congresul IV din 14 iunie 1997

Programul din 1991adoptat la Congresul de Constituire din 19 octombrie 1991

Raportul financiar din 2017

Raportul financiar din 2016

La baza constituirii Partidului Agrar din Moldova (PAM), denumit pînă în iulie 2004 — Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), a stat clubul parlamentar “Viaţa Satului”, înfiinţat în aprilie 1990 şi avînd în componenţă 60 de deputaţi. Constituirea PDAM a avut loc la 19 octombrie 1991 cînd Congresul a aprobat Programul şi Statutul şi l-a ales pe Dumitru Moţpan în calitate de preşedinte al partidului nou-creat.

La 10 august 1993 clubul parlamentar “Viaţa Satului” şi deputaţii independenţi îi acuză pe deputaţii Frontului Popular din Moldova (FPM) de incompetenţă, incriminîndu-le eşuarea, la 4 august 1993, a ratificării compartimentului economic al tratatului de constituire a CSI şi cer alegeri parlamentare anticipate. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia privind organizarea alegerilor legislative anticipate la 27 februarie 1994.

În ajunul alegerilor, PDAM a cunoscut un aflux masiv de aderenţi, fapt care a influenţat succesul pe care l-a repurtat acest partid în urma competiţiei electorale. Obţinînd 43,18% din numărul total de voturi şi 54 din cele 104 mandate de parlamentar, PDAM şi-a adjudecat funcţia de preşedinte al Parlamentului, două funcţii de vicepreşedinte şi preşedinţia la 8 din cele 10 comisii parlamentare. La propunerea PDAM a fost confirmat Guvernul în frunte cu Andrei Sangheli.

După alegeri PDAM a elaborat o nouă redacţie a programului politic — din 1991 — asupra căreia s-a revenit la Congresul al VI-lea al partidului care a avut loc în condiţiile în care Andrei Sangheli, desemnat de agrarieni la Congresul al III-lea din iunie 1996, a pierdut competiţia electorală prezidenţială din 1996.

Ascensiunea fulminantă a PDAM a fost marcată şi de înrolarea preşedintelui ţării, Mircea Snegur, în rîndurile lui. Puţini au fost atunci acei care au intuit că zilele “mariajului” dintre preşedintele ţării şi partidul majoritar erau numărate. Mircea Snegur, conştientizînd că preşedintele Legislativului, Petru Lucinschi, va fi principalul său adversar la alegerile prezidenţiale din 1996, a sprijinit în 1995 revendicările greviştilor care protestau împotriva deciziei Ministerului Învăţămîntului de a înlocui cursul de istorie a românilor cu cursul de istorie a Moldovei. În aprilie 1995, preşedintele ţării a venit cu o iniţiativă legislativă privind denumirea limbii oficiale a statului care a provocat o reacţie “vădit ostilă” din partea majorităţii parlamentare, fapt care avea să ducă la desolidarizarea lui Snegur de PDAM. O dată cu plecarea preşedintelui de la PDAM s-a desprins o grupare din 11 deputaţi (de fapt 10, deoarece deputata Marina Leviţchi a revenit ulterior la PDAM), în frunte cu Nicolae Andronic, vicepreşedinte al Parlamentului.

Pe fundalul acestei crize de partid, a fost convocat al II-lea Congres extraordinar al PDAM care a aprobat platforma politică “Moldova în pragul secolului al XXI-lea”.

Înfrîngerea reprezentantului PDAM în alegerile prezidenţiale a însemnat declinul autorităţii acestui partid, determinînd şi demisia cabinetului Sangheli, marcată şi de desolidarizarea unei grupări de deputaţi agrarieni, condusă de Dumitru Diacov, vicepreşedinte al Parlamentului.

Astfel, PDAM a intrat în competiţia electorală legislativă din 1998 foarte slăbit, pierzînd o parte importantă din membrii săi, o parte din electorat şi nereuşind să-şi retuşeze suficient imaginea deteriorată. Rezultatele alegerilor parlamentare din 1998 au marcat apusul perioadei de glorie a PDAM, care nu a reuşit să treacă nici pragul electoral de 4%.

Alegerile parlamentare din 2001 şi cele locale din 2003 au dovedit o dată în plus scăderea simţitoare a popularităţii PDAM.

La 10 iulie 2004 a avut loc Congresul al VIII-lea al PDAM. Congresul a decis modificarea denumirii formaţiunii în Partidul Agrar din Moldova (PAM), a aprobat noua redacţie a programului şi statutului PAM, a examinat gradul de pregătire a formaţiunii către alegerile parlamentare din 2005, a adoptat Declaraţia cu privire la strategia electorală şi o Adresare către oamenii muncii de la sate. În pofida angajamentelor luate la Congresul al VIII-lea, PAM nu a participat la competiţia electorală parlamentară din 2005.