Scurt istoric

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a fost constituit la 22 octombrie 1993, înregistrat de Ministerul Justiţiei la 27 aprilie 1994 şi reînregistrat la 15 ianuarie 1999. PCRM este un partid politic cu doctrină socialismului democratic.

Din momentul constituirii sale, PCRM a fost condus de trei copreşedinţi: Vladimir Voronin, Andrei Neguţă şi Fiodor Manolov. În perioada anilor 1994–2001 Vladimir Voronin a ocupat funcţia de Prim-secretar al CC PCRM, iar din 22 aprilie 2001 exercită funcţia de preşedinte al Partidului Comuniştilor.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova s-a aflat la guvernare în perioada anilor 2001–2009. După alegerile parlamentare din iulie 2009 PCRM este partid aflat în opoziţie, fracţiunea parlamentară a comuniştilor fiind compusă din 6 deputaţi.

PCRM este membru al Uniunii Partidelor Comuniste (UPC-PCUS) şi membru al Partidului Stângii Europene.

---

Crearea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM)

În urma suspendării activităţii Partidului Comunist din august 1991, s-a format un comitet de iniţiativă în frunte cu Vladimir Voronin care şi-a canalizat eforturile în vederea anulării legii privind suspendarea şi reînregistrării acestui partid. Comitetul, în baza Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice, a demarat procesul de colectare a semnăturilor pentru constituirea noului Partid al Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM).

La 22 octombrie 1993 a avut loc prima conferinţă de constituire a PCRM, la care au participat 169 delegaţi, reprezentând organizaţiile de partid şi comitetele din Chişinău, Bălţi, Comrat, Cahul, Soroca, Drochia, Străşeni şi alte raioane ale republicii. În cadrul conferinţei a fost declarată constituirea PCRM, a fost aprobat Statutul, a fost pronunţată Declaraţia de principii a partidului şi a fost ales Consiliul Republican al partidului în frunte cu trei copreşedinţi: Vladimir Voronin, Andrei Neguţă şi Fiodor Manolov. La conferinţă a fost lansat un apel către toţi doritorii de a deveni membri ai PCRM. Sovietul Republican de partid a demarat formarea structurilor de partid.

La 8 aprilie 1994 s-a desfăşurat cea de-a doua conferinţă de constituire a PCRM, în cadrul căreia au fost operate unele modificări în Statutul PCRM şi organele de conducere ale partidului (a fost demis Fiodor Manolov din funcţia de co-preşedinte al Sovietului Republican al PCRM). În cadrul conferinţelor de constituire, PCRM s-a declarat succesorul de drept al ideologiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al Partidului Comunist al Moldovei. La 27 aprilie 1994, PCRM a fost înregistrat oficial.

Congresul I al PCRM din 24 decembrie 1994

La Congresul I al PCRM au participat 389 persoane, delegate de 3100 membri de partid din 165 organizaţii primare şi 35 comitete raionale şi orăşeneşti de partid. Congresul a adoptat Programul partidului, a introdus unele schimbări în Statut şi a ales Comitetul Central (CC) şi Comisia Centrală de Revizie (CCR) ale PCRM. Plenara CC al PCRM a ales Comitetul Politic Executiv al CC şi l-a desemnat pe Vladimir Voronin în funcţia de Prim-secretar al CC al PCRM.

În martie 1995 PCRM a aderat la Uniunea Partidelor Comuniste — Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (UPC-PCUS), iar în aprilie 1995 este lansat organul de presă al PCRM — ziarul “Comunistul”.

Congresul II al PCRM din 30 august 1996

La 30 august 1996 a avut loc Congresul al II-lea extraordinar al PCRM, la care a fost discutată şi adoptată strategia şi tactica PCRM în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 1996. Congresul a hotărât că PCRM va participa la alegerile prezidenţiale şi l-a desemnat pe Vladimir Voronin drept candidat din partea PCRM. Candidatul PCRM a obţinut 10.26% din voturile exprimate ale alegătorilor în primul tur ale alegerilor prezidenţiale. În al doilea tur, PCRM l-a susţinut pe Petru Lucinschi.

Congresul III al PCRM din 22 martie 1997

La lucrările Congresului au participat 389 delegaţi, reprezentând 417 organizaţii primare de partid din toate structurile teritorial-administrative ale Moldovei. Congresul a trecut în revistă rezultatele campaniei electorale a PCRM pentru alegerile prezidenţiale din 1996, a stabilit obiectivele pentru alegerile parlamentare din 1998 şi tactica PCRM în campania electorală. Congresul a adoptat şi unele modificări în Programul partidului.

PCRM — partid parlamentar de opoziţie — 1998–2001

În urma scrutinului din 1998, fracţiunea PCRM (40 de mandate de deputat) s-a aflat în opoziţie parlamentară faţă de Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR), iar în noiembrie 1999, a acordat împreună cu Frontul Popular Creştin Democrat (FPCD) vot de neîncredere Guvernului Sturza. PCRM nu a susţinut iniţiativa din 1999 a preşedintelui ţării Petru Lucinschi de desfăşurare a unui referendum republican consultativ privind schimbarea sistemului de guvernământ existent în RM cu unul prezidenţial. În schimb, la 5 iulie 2000, fracţiunea parlamentară a PCRM a susţinut modificarea formei de guvernământ din republică semiprezidenţială în republică parlamentară.

În decembrie 1999, PCRM a organizat prima Conferinţă republicană de partid, în cadrul căreia a fost discutată şi adoptată “Strategia dezvoltării social-economice a Republicii Moldova” — un program alternativ de guvernare al PCRM şi de activitate a partidului pe termen mediu.

Aflarea la guvernare 2001–2005

La alegerile legislative anticipate din 25 februarie 2001 PCRM a obţinut 71 din cele 101 mandate de deputat, o majoritate parlamentară mai mult decât suficientă pentru modificarea Constituţiei şi desemnarea şefului statului. La 20 martie 2001, Eugenia Ostapciuc, deputat PCRM este aleasă în calitate de preşedinte al Parlamentului, iar la 4 aprilie 2001 primul-secretar al PCRM, Vladimir Voronin, a fost ales Preşedinte al Republicii Moldova. La 19 aprilie al aceluiaşi an PCRM a aprobat componenţa nominală a Guvernului Tarlev I şi programul de activitate al Guvernului “Renaşterea economiei — renaşterea ţării”.

Congresul IV al PCRM din 21–22 aprilie 2001

La Congres au participat delegaţi din 905 organizaţii primare ale PCRM din toate structurile teritorial-administrative ale Moldovei. Delegaţii au introdus unele modificări în Programul şi Statutul partidului, instituind 2 funcţii noi: Preşedinte al Partidului Comuniştilor şi secretar executiv al Comitetului Central al Partidului Comuniştilor. La 22 aprilie 2001 Vladimir Voronin a fost ales în funcţia de Preşedinte al partidului, iar Victor Stepaniuc, liderul fracţiunii parlamentare a PCRM, în funcţia de secretar executiv. Congresul a ales, de asemenea, şi noua componenţa a Comitetului Executiv Politic al CC.

La 27 septembrie 2003 Partidul Demnităţii Civice din Moldova a aderat la PCRM.

Congresul V al PCRM din 11 decembrie 2004

La lucrările Congresului V al PCRM au participat 630 de delegaţi din 1670 organizaţii primare (săteşti, orăşeneşti şi raionale) de partid. Congresul l-a reales pe Vladimir Voronin în calitate de Preşedinte al PCRM şi a desemnat componenţa Comitetului Central şi a Comisiei Centrale de Revizie ale PCRM. În cadrul Congresului, a fost subliniat faptul că PCRM este un partid modern european de stânga, care urmăreşte integrarea europeană a Moldovei, prin modernizarea societăţii acesteia. De asemenea, s-a decis iniţierea procesului de elaborare a unui nou Program al partidului, adaptat la realităţile social-economice şi politice existente. După încheierea lucrărilor Congresului al V-lea al PCRM, au fost convocate Plenara CC şi CCR nou-alese de congres. Plenara CC al PCRM a ales membrii Comitetului Executiv Politic al CC şi în calitate de secretari ai CC al PCRM pe Valeriu Sava şi Victor Stepaniuc.

Aflarea la guvernare 2005–2009

În urma alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 PCRM a obţinut o victorie detaşată, intrând în posesia a 56 mandate de deputat. Aceasta i-a permis PCRM-ului să-l promoveze, cu suportul PPCD, PDM şi PSL, pe liderul său Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului pentru un mandat consecutiv. La 19 aprilie 2005, PCRM a aprobat programul de activitate şi componenţa nominală a Guvernului Tarlev II. După demisia guvernului Tarlev II la 19 martie 2008, la 31 martie 2008 PCRM aprobă noua componenţă a Guvernului în frunte cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi şi programul de guvernare al acestuia pentru anii 2008–2009, întitulat “Progres şi integrare”.

La 13 ianuarie 2007 PRCM a devenit primul partid de stânga din CSI, care a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Stânga Europeană (Party of the European Left). Doi membri ai PCRM — Grigore Petrenco şi Irina Vlah au devenit membri ai Comitetul Executiv al Partidului Stânga Europeană.

Congresul VI al PCRM din 15 martie 2008

La Congresul VI al PCRM au participat 412 delegaţi, reprezentând organizaţiile partinice municipale şi raionale, precum şi invitaţi străini din partea partidelor comuniste din China, Ucraina, Rusia şi reprezentanţi ai Partidului Stânga Europeană şi Partidului Alianţa Socialistă din România. La congres a fost audiat raportul politic a CC al PCRM prezentat de preşedintele PCRM, Vladimir Voronin şi au fost introduse modificări la Statutul partidului.

Congresul a adoptat un nou Program al partidului, care stabileşte noi obiective strategice în activitatea PCRM — apărarea suveranităţii şi consolidarea statalităţii ţării; restabilirea integrităţii teritoriale a Moldovei; modernizarea Republicii Moldova prin trecerea treptată de la economia preponderent agrară şi capitalismul birocrat de nomenclatură la societatea postindustrială, bazată pe cunoştinţe, competenţă, tehnologii moderne, calitate înaltă a vieţii şi cultura democratică. De asemenea, au fost alese noile componenţe ale Comitetul Central (CC), Comitetului Executiv Politic al CC şi Comisiei Centrale de Revizie (CCR) ale PCRM. Din noua componenţa a Comitetului Executiv Politic al CC fac parte Vladimir Voronin, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi, Alexandr Isaev, Victor Mîndru, Grigore Petrenco, Svetlana Popa, Doina-Maria Rotaru şi Marc Tkaciuk. Congresul l-a ales în unanimitate pe Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al PCRM.

Congresul VI al PCRM s-a dorit a fi unul de modernizare a Partidului, de “întinerire” a elitei de partid şi de deschidere a PCRM. De remarcat că, Congresul VI este primul Congres al PCRM la lucrările căruia mass-media a avut accesul liber, şi care au fost retransmise on-line.

Protestele stradale din aprilie 2009 şi “votul de aur”

După anunţarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, conform cărora Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut 49.48% din voturi sau 60 de mandate în Legislativ, în Chişinău izbucnesc ample acţiuni de protest ale tinerilor, care degenerează în acte de vandalizare a sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei. Protestatarii acuzau PCRM de fraudarea rezultatelor alegerilor. Iniţial, partidele de opoziţie — Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Alianţa “Moldova Noastră” — s-au solidarizat cu protestatarii, însă degenerarea acţiunilor din ziua de 7 aprilie 2009 i-a determinat pe liderii partidelor de opoziţie să nu-şi asume un rol major în desfăşurarea protestelor, lucru negat ulterior de PCRM.

Acţiunile care au urmat după protestele stradale, în special maltratarea tinerilor în comisariatele de poliţie, au determinat PL, PLDM şi AMN să ocupe o poziţie dură în raport cu PCRM. Astfel, cele trei formaţiuni declară că nu vor să contribuie la menţinerea comuniştilor la guvernare şi refuză repetat să acorde “votul de aur” (cel de-al 61-lea vot) de care depindea alegerea preşedintelui ţării. Prin urmare, tentativele eşuate de alegere a şefului statului au declanşat alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Marian Lupu părăseşte PCRM

La 10 iunie 2009 fostul preşedinte al Parlamentului (2005–2009), Marian Lupu, printr-o declaraţie făcută public, şi-a anunţat retragerea din Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, pe motiv că interesele sale nu mai coincid cu poziţiile partidului. În 2005, Marian Lupu a fost ales deputat în parlament pe lista PCRM şi ulterior, ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului.

Cinci deputaţi comunişti părăsesc fracţiunea PCRM

La 15 decembrie 2009 deputaţii comunişti Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova şi Valentin Guznac au părăsit fracţiunea parlamentară a PCRM. Ei au declarat că au recurs la acest pas pentru că nu sunt de acord cu hotărârea PCRM din 7 decembrie 2009, prin care au boicotat alegerile prezidenţiale şi a aprofundat criza politică din Moldova. Ulterior, decizia de a părăsi rândurile PCRM a fost luată şi de Svetlana Rusu, deputat comunist, declarând că aderă la Partidul “Moldova Unită”.

Congresul V al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova din 27 martie 2010

La Congres au participat 454 de delegaţi din toate raioanele republicii, precum şi întreaga conducere a PCRM în frunte cu Vladimir Voronin, deputaţi din fracţiunea PCRM, activişti ai UTCM. În cadrul congresului a fost aleasă noua conducere a organizaţiei, schiţate scopurile şi sarcinile pentru viitor. Lider al UTCM a fost realeasă Inna Şupac, secretar al CC al UTCM pentru munca organizatorică — Maxim Bolgar, iar secretar pentru munca ideologică — Alina Palii. De asemenea, congresul a adoptat rezoluţia pentru condamnarea tentativelor guvernării de a rescrie istoria, rezoluţia cu privire la politica de tineret dezastruoasă a noii guvernări şi rezoluţia privind repetarea de către majoritatea parlamentară a sorţii ruşinoase a Sfatului Ţării din 1918.

Deputaţii Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc părăsesc fracţiunea PCRM

Ca urmare a demersurilor înaintate de Igor Dodon cu privire la modernizarea Partidului Comuniştilor dar şi pe fonul incapacităţii alegerii şefului statului de către partidele parlamentare, la 4 noiembrie 2011 deputaţii Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc au anunţat că părăsesc fracţiunea parlamentară a PCRM. Potrivit lor, scopul deciziei este unul complex “evitarea alegerilor anticipate, alegerea preşedintelui ţării, reformatarea guvernării şi stabilitatea politică şi socială”. Decizia celor trei deputaţi de a părăsi PCRM a venit la două zile după înaintarea unui program de modernizare prezentat de Igor Dodon conducerii PCRM. Programul de modernizare cuprindea 10 teze care prevedeau modificări în activitatea PCRM, începând cu luarea deciziilor în cadrul formaţiunii, conlucrarea cu presa şi societatea civilă.

Patru deputaţi comunişti “nu sunt de acord cu protestele PCRM” şi părăsesc fracţiunea

În cadrul şedinţei Parlamentului din 7 iunie 2012, deputaţii comunişti Vadim Mişin, Oleg Babenco şi Tatiana Botnariuc au părăsit fracţiunea PCRM. Ei au declarat că nu sunt de acord cu protestele necontenite organizate de Partidul Comuniştilor împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană. Totodată, cei trei deputaţi au menţionat că vor rămâne în opoziţie constructivă cu Alianţa de guvernare. De asemenea, în cadrul şedinţei Legislativului din 28 septembrie 2012, deputatul comunist Ion Ceban a anunţat că părăseşte fracţiunea PCRM invocând motive obiective şi subiective.

Congresul VII al PCRM din 9 iunie 2012

La lucrările Congresului au participat 463 de delegaţi din toate raioanele republicii şi invitaţi de peste hotare, reprezentanţi ai partidelor comuniste din regiunea transnistreană, Rusia, Belarus, România şi Bruxelles. Sarcina principală a congresului a fost alegerea noii conduceri a formaţiunii şi trasarea noilor obiective de dezvoltare a PCRM pentru perioada următoare. Delegaţii la congres au votat unanim candidatura lui Vladimir Voronin la funcţia de preşedinte al Partidului Comuniştilor iar deputatul Iurie Muntean a fost reconfirmat în funcţia de secretar executiv al Comitetului Central al PCRM. Totodată, congresul a ales o nouă componenţă a CC şi i-a exclus din partid pe deputaţii Vadim Mişin, Oleg Babenco şi Tatiana Botnariuc. De asemenea, congresul a adoptat şi trei declaraţii: “privind promovarea neutralităţii ţării ca factor al asigurării statalităţii”, “privind promovarea ideii de aderare la Uniunea Vamală şi cea Eurasiatică” şi “privind situaţia social-economică gravă din ţară ca o consecinţă a guvernării AIE”.

PCRM contribuie la desfiinţarea Alianţei pentru Integrare Europeană II

Dosirea incidentului tragic petrecut în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, dar şi atacurile raider asupra unor instituţii financiare din RM au contribuit la desfiinţarea AIE II.

La 13 februarie 2013 liderul PLDM — Vlad Filat a anunţat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din cadrul Acordului de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană II, menţionând că acordul politic trebuie revizuit “pentru că în forma sa actuală a devenit o frână în exercitarea actului de guvernare şi duce la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”.

La 15 februarie 2013 Centrul Naţional Anticorupţie a demarat mai multe percheziţii în incinta Guvernului şi a Inspectoratului Fiscal, în cele din urmă fiind arestat şeful Fiscului, Nicolae Vicol. Tot în aceeaşi zi, cu votul comun al PLDM şi PCRM a fost desfiinţată funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, funcţie deţinută de Vlad Plahotniuc, care îşi anunţate în prealabil demisia. Vlad Plahotniuc l-a îndemnat şi pe Vlad Filat să demisioneze din funcţia de prim-ministru.

Mai târziu, la 28 februarie 2013 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a înregistrat în Parlament o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Vlad Filat. Motivul invocat de comunişti a fost că Executivul a devenit centrul unor scandaluri de corupţie iar mai mulţi membri ai Guvernului sunt implicaţi în scheme criminale şi coruptibile care prejudiciază bugetul statului.

Astfel, la 5 martie 2013 fracţiunile parlamentare ale PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi Mihai Godea şi Serghei Sîrbu au acordat vot de neîncredere Guvernului Republicii Moldova, în frunte cu Vlad Filat.

“Revoluţie de catifea” pentru demiterea Guvernului

Începând cu 23 septembrie 2013, deputaţii fracţiunii şi simpatizanţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova au organizat proteste, anunţând începutul realizării “revoluţiei de catifea”. Protestele au luat startul în faţa Procuraturii Generale cu lozinci: “Procurorul şi Guvernul, afară!”, “Revoluţie!”, “Alegeri!”. Protestatarii au cerut cercetarea penală a ex-premierului Vlad Filat şi a Premierului Iurie Leancă pentru presupusele ilegalităţi comise în exercitarea funcţiei. Ulterior, a fost anunţată următoarea ţintă a protestelor — sediul postului public de televiziune “Moldova 1”, pentru a-i “îndemna pe toţi să se alăture, pentru a opri dezinformarea şi cenzura”. Acţiunile au venit să confirme cele promise de Preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, care anunţa-se în avans că din 23 septembrie 2013, formaţiunea pe care o conduce iniţiază “acţiuni de nesupunere” şi de proteste în toată republica. Aceste acţiuni, în viziunea comuniştilor urmau să se finalizeze cu demiterea Guvernului şi desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Excluderea a trei membri marcanţi din Comitetul Executiv Politic al Comitetului Central al PCRM

La 7 iunie 2014 a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Central al PCRM, la care au fost excluşi din Comitetul Executiv Politic al Comitetului Central al PCRM: Iurie Muntean, secretar executiv al CC, Marc Tkaciuk şi Grigore Petrenco. Tkaciuk şi Petrenco au fost excluşi şi din Comitetul Central al PCRM. Liderul PCRM, Vladimir Voronin a explicat că cei trei “au fost eliberaţi din conducerea PCRM pe motiv că sunt greutăţi în partid, dar şi din cauza neajunsurilor în activitatea lor”. Deputaţii demişi au declarat că decizia a fost una ilegală şi contravine statutului PCRM.

Irina Vlah părăseşte PCRM şi candidează independent la alegerile başcanului Găgăuziei

La 29 decembrie 2014 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului nou constituit, deputatul PCRM Irina Vlah a anunţat că părăseşte fracţiunea comuniştilor. Ea şi-a motivat decizia prin faptul că “electoratul PCRM s-a simţit trădat, din cauza schimbării cursului politicii externe a formaţiunii”. Totodată, Irina Vlah a mai anunţat că va candida independent la alegerile başcanului Găgăuziei din 22 martie 2015.

Vot comun PCRM, PLDM şi PDM la investirea Guvernului Gaburici

La 23 ianuarie 2015 a fost semnat acordul de constituire a Alianţei Politice pentru Moldova Europeană, formată din PLDM şi PDM. Tot în aceeaşi zi, cu votul deputaţilor PLDM, PDM şi PCRM, preşedinte al Parlamentului a fost ales Andrian Candu, candidat înaintat de PDM, iar vicepreşedinţi ai Parlamentului au fost aleşi Liliana Palihovici (PLDM) şi Vladimir Vitiuc (PCRM). Ulterior, la 18 februarie 2015 cu votul a 60 de deputaţi din PLDM, PDM şi PCRM a fost investit Guvernul condus de Chiril Gaburici.

Arestul lui Vlad Filat şi demiterea Guvernului Streleţ

La 15 octombrie 2015 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie.

Ulterior, la 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vlad Filat (aflat în arest preventiv)”. Prin urmare, la 29 octombrie 2015 Guvernul Streleţ a fost demis cu votul a 65 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PCRM şi PSRM.

14 deputaţi comunişti părăsesc PCRM

La 21 decembrie 2015, 14 (din 21) deputaţi comunişti, în frunte cu preşedintele fracţiunii parlamentare a PCRM, Violeta Ivanov, au anunţat într-o conferinţă de presă că părăsesc fracţiunea PCRM.

Ulterior, la 24 decembrie 2015 cei 14 deputaţi (Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Galina Balmoş, Alexandr Bannicov, Boris Golovin, Anatolie Gorilă, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reşetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea, Anatolie Zagorodnîi) împreună cu fracţiunea PDM au anunţat că formează “Platforma Social-Democrată Pentru Moldova”.

Boicotarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a decis în cadrul Plenarii a XX-a a formaţiunii din 3 septembrie 2016 să boicoteze alegerile prezidenţiale. PCRM consideră că Hotărârea Nr. 7 a Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, prin care a fost dispusă revenirea la alegerea directă a şefului statului, este neconstituţională. În aceste circumstanţe, plenara PCRM a examinat trei strategii de comportament: să nu se implice în alegeri; să susţină candidatura altei formaţiuni, cu viziuni apropiate PCRM; să boicoteze alegerile, îndemnându-i pe cetăţeni să nu participe.

Plenara PCRM a decis boicotarea, iar liderul PCRM, Vladimir Voronin, a argumentat în felul următor decizia respectivă: “În cadrul alegerilor planificate va fi ales un nou preşedinte-ostatic. Fără competenţe, fără nici o posibilitate de a influenţa situaţia în societate, şi cu atât mai mult de a izbăvi ţara de bandiţii de la guvernare care au capturat-o”. Pentru a fundamenta decizia PCRM, Vladimir Voronin a invocat succesul boicotului formaţiunii sale a referendumului din 23 mai 1999 privind intenţia de transformare a Republicii Moldova în republică prezidenţială şi a referendumului din 5 septembrie 2010 privind revenirea la alegerea directă a şefului statului. Atunci boicotul PCRM s-a încununat cu succes. Doar 30.3% din alegători au votat, pragul de validare fiind de 1/3.

Congresul VIII al PCRM din 19 noiembrie 2016

Delegaţii la Congres au ales organele de conducere şi revizie ale formaţiunii politice, au aprobat modificări şi completări în Programul şi Statutul PCRM. În raportul său de activitate preşedintele comuniştilor, Vladimir Voronin, a menţionat că în ultimii patru ani PCRM a avut de suportat mai multe lovituri, cea mai mare constituind-o părăsirea fracţiunii parlamentare şi a rândurilor partidului de către cei 14 deputaţi comunişti, şase dintre care erau membri ai Comitetului Executiv. De asemenea, Vladimir Voronin şi-a reiterat poziţia faţă de alegerile prezidenţiale din 2016, considerându-le nelegitime şi neconstituţionale.

După audierea raportului de activitate, delegaţii la Congres l-au reales pe Vladimir Voronin în calitate de preşedinte al PCRM. Totodată, Congresul a schimbat instituţia secretarului executiv al CC al PCRM în instituţia secretarilor CC, fiind aleşi în funcţiile de secretari Elena Bodnarenco, Oleg Reidman şi Constantin Starîş.

Evenimente

Congresul VIII al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova
19 noiembrie 2016 | 

La 19 noiembrie 2016 şi-a ţinut lucrările Congresul VIII al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). Delegaţii la congres au ales preşedintele partidului şi organele de conducere şi revizie ale formaţiunii politice, au aprobat modificări şi completări în Programul şi Statutul PCRM[…]

3 septembrie 2016

A avut loc şedinţa Comitetului Executiv Politic al PCRM, în cadrul căreia s-a decis ca formaţiunea să boicoteze alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016. “Boicotăm aceste alegeri pentru că ele nu sunt constituţionale, se bazează pe modificările făcute de Curtea Constituţională pe 4 martie 2016, modificări absolut neconstituţionale şi nefondate”, a specificat liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.

toate datele

Gestiunea financiară 2017

Surse de finanţare/ venituri, total	33,358,150.00
1. Subvenţii de la bugetul de stat	5,777,098.00
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid	3,690.00
2.2. Donaţii din partea altor persoane fizice	0.00
2.3. Donaţii din partea persoanelor juridice	0.00
3. Donaţii sub alte forme	0.00
4. Cotizaţii de membru de partid	177,937.00
5. Venituri în urma activităţilor economice	26,015,000.00
6. Alte venituri	1,384,425.00
Plăţi/ cheltuieli, total	4,412,452.46
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor	703,135.59
2. Cheltuieli de personal	1,548,290.75
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale	1,667,866.79
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate	76,130.60
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii	53,172.20
6. Cheltuieli pentru primirea delegaţiilor	15,277.00
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale	42,229.00
8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile	52,290.00
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar	92,021.39
10. Cheltuieli de audit	0.00
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri	130,656.61
12. Alte cheltuieli	27,692.53
13. Cheltuieli în campania electorală	3,690.00

Anul	Venituri	Cheltuieli	Diferenţa
2018	4,128,311.76	2,297,985.46	+1,830,326.30
2017	33,358,150.00	4,412,452.46	+28,945,697.54
2016	6,813,379.88	2,593,375.99	+4,220,003.89
2015	9,292,640.00	9,456,776.66	-164,136.66
2014	6,643,907.80	6,454,530.23	+189,377.57
2013	1,838,080.44	1,881,666.72	-43,586.28
2012	5,698,716.00	5,657,419.33	+41,296.67
2011	14,496,691.35	14,573,499.27	-76,807.92
2009	25,122,358.00	25,246,556.44	-124,198.44

Încrederea populaţiei în partid

11/ 2004

12/ 05

11/ 06

11/ 07

10/ 08

11/ 09

11/ 10

11/ 11

11/ 12

11/ 13

11/ 14

11/ 15

04/ 16

10/ 16

04/ 17

12/ 17

05/ 2018

Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP

Participarea la alegeri

Alegeri locale generale 2015

• 137 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (12.28%)

• 1,178 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (11.15%)

• 77 mandate de primar (8.57%)

Alegeri parlamentare 2014

• 21 mandate (17.48% voturi) ↓21

Alegeri locale generale 2011

• 434 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (38.75%)

• 3,441 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (32.37%)

• 203 mandate de primar (22.61%)

Alegeri parlamentare 2010

• 42 mandate (39.34% voturi) ↓6

Alegeri parlamentare anticipate 2009

• 48 mandate (44.69% voturi) ↓12

Alegeri parlamentare 2009

• 60 mandate (49.48% voturi) ↑4

Alegeri locale generale 2007

• 465 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (41.44%)

• 4,220 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (39.73%)

• 334 mandate de primar (37.35%)

Alegeri parlamentare 2005

• 56 mandate (45.98% voturi) ↓15

Alegeri locale generale 2003

• 615 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (54.62%)

• 5,416 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti (comunale) (49.96%)

• 368 mandate de primar (40.98%)

Alegeri parlamentare 2001

• 71 mandate (50.07% voturi) ↑31

Alegeri locale generale 1999

• 118 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (37.82%)

• 2,235 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale) (36.61%)

• 124 mandate de primar (19.71%)

Alegeri parlamentare 1998

• 40 mandate (30.01% voturi)

Alegeri locale generale 1995

• 206 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (16.32%)

• 848 mandate de consilier în consiliile locale (8.00%)

• 43 mandate de primar (5.40%)

Site-uri relevante

• Pagina web a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova

• Pagina web a Uniunii Tineretului Comunist din Moldova

• Ziarul “Comunistul”

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet