Scurt istoric

Partidul Democrat din Moldova (PDM) a fost constituit la 8 februarie 1997 sub denumirea de Mişcarea social-politică “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP), înregistrată de Ministerul Justiţiei la 25 martie acelaşi an şi reînregistrată la 25 decembrie 1998. PDM este un partid politic cu doctrină social-democrată.

Calitatea de preşedinte al partidului a fost exercitată de Dumitru Diacov (1997–2009), Marian Lupu (2009–2016), iar începând cu 24 decembrie 2016 funcţia de preşedinte al Partidului Democrat este ocupată de Vlad Plahotniuc.

Partidul Democrat din Moldova este un partid parlamentar care participă la actul de guvernare, reprezentat de 42 deputaţi în Parlament şi de 3 miniştri în Guvern în frunte cu prim-ministrul Republicii Moldova.

PDM este membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) şi membru cu drepturi depline al Internaţionalei Socialiste.

---

Crearea Mişcării “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP)

Conferinţa de constituire a Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” a avut loc la 8 februarie 1997. La eveniment au participat 860 de delegaţi din toate oraşele şi raioanele Republicii Moldova. MpMDP a fost fondată din iniţiativa membrilor blocului “Pro Lucinschi”, pornind de la necesitatea constituirii unei mişcări de masă de orientare centristă, care avea să sprijine Preşedintele ales în 1996 în realizarea programului său. La conferinţă au fost alese organele de conducere şi aprobate Statutul şi Programul politic. Preşedinte al MpMDP a fost ales Dumitru Diacov.

Alianţa pentru Democraţie şi Reforme

În urma alegerilor parlamentare din 1998, Mişcarea “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” accede în Parlament, iar Dumitru Diacov este ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Pornind de la principiile stipulate în platforma sa electorală, MpMDP a decis să participe la crearea Alianţei pentru Democraţie şi Reforme (ADR). Creat în rezultatul unor tratative dificile, Guvernul ADR — primul guvern de coaliţie în istoria ţării — s-a bazat pe programul de guvernare al ADR (1998–2001, 1999–2002) şi a inclus reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor constituante (MpMDP, PFD, BeCDM). Coaliţia ADR s-a destrămat în decembrie 1999 prin retragerea Frontului Popular Creştin Democrat, iar guvernul ADR în frunte cu Ion Sturza a fost demis prin votul deputaţilor PCRM şi FPCD.

Congresul I al MpMDP din 17 octombrie 1998

La Congresul I au participat 993 delegaţi din 39 de raioane, oraşe şi municipii. Preşedinte al MpMDP a fost reales Dumitru Diacov. Delegaţii la congres au ales organele de conducere, au adoptat Statutul şi Programul MpMDP. De asemenea, Congresul a lansat un apel către partidele şi mişcările de orientare centristă de a se uni într-o organizaţie politică, care ar fi putut avea o influenţă decisivă asupra dezvoltării ţării.

Congresul II al MpMDP din 15 aprilie 2000

La 15 aprilie 2000 MpMDP a fost reorganizată în Partidul Democrat din Moldova (PDM). Congresul a ales organele de conducere, a adoptat modificări la Statutul partidului şi a votat Programul politic şi economic al PDM. Preşedinte al PDM a fost reales Dumitru Diacov.

În perioada dintre cele două congrese, formaţiunea şi-a majorat considerabil rândurile de la 8,000 de membri în 1998 la 25,000 de membri în 2000.

Participarea la alegerile parlamentare din 2001

La alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001 Partidul Democrat din Moldova a acumulat doar 5.02%, rămânând fără reprezentare parlamentară. Este de remarcat că unul dintre coautorii proiectului de lege privind modificarea Codului electoral în sensul majorării pragului de trecere de la 4% la 6% a fost membrul PDM, Anatol Ciobanu. De asemenea, este de remarcat că lista de candidaţi a PDM l-a avut în calitate de fruntaş pe ex-premierul, Ion Sturza.

Congresul III al PDM din 22 noiembrie 2003

Congresul III a decis ca sarcina primordială a Consiliului Naţional al PDM, organizaţiilor primare, raionale şi municipale să fie pregătirea pentru alegerile parlamentare din 2005; să mobilizeze toate resursele organizatorice şi informaţionale ale PDM pentru asigurarea trecerii pragului electoral; să determine reprezentanţii partidului din administraţia publică locală să acorde o atenţie prioritară problemelor tineretului, intelectualităţii, femeilor, păturilor social-vulnerabile, rezolvării altor probleme ce ţin de dezvoltarea socială a comunităţilor. De asemenea, Congresul a adoptat modificări în Statutul PDM.

Comitetul pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova

La 24 noiembrie 2003, ca urmare a Memorandului propus de Federaţia Rusă (Planul Kozak) privind soluţionarea conflictului transnistrean, mai multe partide politice şi organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova, au declarat constituirea Comitetului pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova. Scopul principal al Comitetului era să coordoneze acţiunile forţelor politice parlamentare şi extraparlamentare şi ale societăţii civile în identificarea soluţiilor viabile şi echitabile de rezolvare a diferendului transnistrean în conformitate cu prevederile Constituţiei. Din componenţa Comitetului au făcut parte: Partidul Popular Creştin Democrat, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Social Democrat din Moldova, Partidul Social-Liberal, Partidul Reformei, Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Uniunea Centristă din Moldova, Partidul Naţional Român şi un grup de asociaţii obşteşti din Republica Moldova.

Blocul “Moldova Democrată”

În mai 2004, trei partide politice de orientare democrată — Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Social-Liberal — au creat Blocul electoral “Moldova Democrată” (BMD). La baza acestui bloc a stat ideea unificării tuturor forţelor democratice şi oferirea unei alternative pentru guvernarea comunistă. La 21 octombrie 2004 la BMD a aderat şi Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova.

După alegerile din 6 martie 2005 şi accederea în Parlament, BMD s-a destrămat. AMN a promovat de pe lista BMD 23 de deputaţi în Legislativ, constituind o fracţiune parlamentară distinctă. Fracţiunea AMN s-a plasat în opoziţie parlamentară, a boicotat procedura de alegere a şefului statului la 4 aprilie 2005, a refuzat votarea Guvernului Tarlev II şi a programului de activitate a acestuia pentru anii 2005–2009. În acelaşi timp, Partidul Democrat din Moldova şi-a constituit propria fracţiune parlamentară formată iniţial din 8 deputaţi, iar după fuziunea PSL cu PDM în februarie 2008, ajungând la 11 membri.

Congresul IV al PDM din 3 iulie 2005

Congresul IV a discutat despre principalele probleme ale ţării, rolul şi locul PDM în viaţa societăţii moldoveneşti şi a trasat noi sarcini pentru următorii doi ani de activitate. Participanţii la Congres au confirmat componenţa conducerii partidului, în funcţia de Preşedinte fiind reales Dumitru Diacov.

Congresul al IV a avut loc imediat după ce la Consiliul XXII-lea al Internaţionalei Socialiste (IS), desfăşurat la Geneva pe 27–30 iunie 2007, Partidul Democrat din Moldova a fost acceptat drept membru cu statut de observator al Internaţionalei Socialiste (Socialist International). La următorul Congres din iulie 2008 PDM a devenit membru cu drept de vot consultativ al IS.

Migraţia politică în PDM pe parcursul anilor 2007–2008

În martie 2007 la PDM a aderat un grup de membri ai Partidului Social Democrat din Moldova în frunte cu Oazu Nantoi, fondatorul PSDM şi preşedintele acestei formaţiuni în anii 1990–1995 şi 1998–2004.

În septembrie 2007 din PDM se retrage Vlad Filat, membru al Consiliului Executiv Politic şi vicepreşedinte al fracţiunii PDM, pentru a constitui o formaţiune de orientare liberală. Exemplul lui Filat este urmat de un grup de consilieri municipali (mun. Chişinău) aleşi pe listele PDM şi unii membri ai Consiliului raional Nisporeni a PDM, care părăsesc partidul pentru a participa la proiectul politic iniţiat de Vlad Filat.

Congresul V al PDM din 10 februarie 2008

Congresul V al PDM a marcat fuzionarea Partidul Social-Liberal cu Partidul Democrat din Moldova sub denumirea Partidului Democrat din Moldova. Fuziunea celor două formaţiuni politice a avut drept scop consolidarea centrului politic din Republica Moldova în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din anul 2009. La Congres au fost efectuate modificări la Statutul PDM, a fost adoptată o nouă strategie de lucru a PDM şi un nou Program politic. De asemenea, a fost aleasă o nouă conducere a partidului. În funcţia de preşedinte al partidului unit a fost ales Dumitru Diacov, iar Oleg Serebrian — în funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM. Oazu Nantoi, Valentina Buliga, Igor Klipii, Valentina Stratan şi Dumitru Ivanov au fost aleşi vicepreşedinţi ai PDM, iar Oleg Ţulea, liderul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat, a fost desemnat în calitate de Secretar General al partidului.

Congresul VI Extraordinar al PDM din 19 iulie 2009

Congresul VI Extraordinar al Partidului Democrat din Moldova a marcat începutul unei etape de renovare a PDM şi a oficializat schimbarea conducerii partidului, după venirea în partid a ex-preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, împreună cu echipa sa (Valeriu Lazăr, Igor Corman, Andrei Popov, Stela Jantuan etc.). Anterior, Marian Lupu plecase din Partidul Comuniştilor după ce a denunţat autoritarismul şi metodele nedemocratice aplicate de către acest partid.

La lucrările congresului au fost prezenţi peste 600 de participanţi — 505 delegaţi ai PDM din toate raioanele republicii şi invitaţi speciali străini. Congresul a introdus modificări la Statutul partidului şi l-a ales în unanimitate pe Marian Lupu în funcţia de preşedinte al Partidului Democrat din Moldova. Dumitru Diacov a fost ales preşedinte de onoare al partidului. Oleg Serebrian şi-a păstrat funcţia de prim-vicepreşedinte, iar Secretar General a fost numit Valeriu Lazăr (ex-ministru al economiei şi comerţului). În calitate de vicepreşedinţi au fost numiţi Igor Corman, Oleg Ţulea, Oazu Nantoi, Valentina Stratan, Igor Klipii şi Valentina Buliga.

După venirea lui Marian Lupu în PDM, mai mulţi membri PCRM şi PSD (din organizaţiile raionale PSD — Glodeni, Bălţi, Anenii Noi) au aderat la PDM. Totodată, şi liderul Mişcării social-politice “Forţa Noua”, Valeriu Pleşca, a anunţat că Mişcarea va susţine PDM în alegerile anticipate din 29 iulie 2009, iar ulterior chiar va adera la PDM.

Alianţa pentru Integrare Europeană

La 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 — PLDM, PL, PDM şi AMN — au semnat declaraţia de constituire a Coaliţiei de Guvernare “Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE). În Actul de Constituire erau prevăzute 5 obiective majore pe care şi le propune să le realizeze Coaliţia de Guvernare: 1. restabilirea statului de drept; 2. depăşirea crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice; 3. descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale; 4. reintegrarea teritorială a Republicii Moldova; 5. integrarea europeană a Republicii Moldova şi promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente şi responsabile.

Coaliţia de guvernare, care deţinea 53 de mandate în Parlament a investit noua componenţă a Guvernului la 25 septembrie 2009, în calitate de prim-ministru fiind desemnat liderul PLDM, Vlad Filat. Alianţa pentru Integrare Europeană (I) şi-a încetat activitatea după două tentative eşuate de alegere a preşedintelui Republicii Moldova, urmată de declanşarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.

Trei ex-miniştri au aderat la Partidul Democrat

La 12 iunie 2010 în cadrul lansării agendei sociale a PDM, deputatul neafiliat, membrul Partidului “Moldova Unită”, Valentin Guznac, ex-ministrul Apărării, Vitalie Vrabie şi fostul ministru al energeticii, ex-comunistul Iacob Timciuc au aderat la Partidul Democrat din Moldova. Decizia de a adera la Partidul Democrat din Moldova a fost luată ulterior şi de Svetlana Rusu, ex-deputată comunistă, membră a Partidului “Moldova Unită”.

Acordul de colaborare cu Partidul Rusia Unită

La 16 septembrie 2010 Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat din Moldova şi Boris Grâzlov, preşedintele Consiliului Suprem al Partidului Rusia Unită (Единая Россия) din Federaţia Rusă, au semnat un Acord de colaborare la Moscova. Documentul prevedea aprofundarea relaţiilor de cooperare atât între cele două partide, cât şi îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale politice şi economice între cele două state.

Alianţa pentru Integrare Europeană II

Ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, Partidul Democrat a devenit un factor decisiv în crearea noii coaliţii de guvernare şi alegerea şefului statului. Deoarece niciun partid politic care a depăşit pragul electoral nu întrunea numărul de mandate suficiente pentru formarea coaliţiei majoritare în Parlament, negocierile pentru constituirea unei alianţe postelectorale au durat mai multe săptămâni de zile atât cu partidele de centru-dreapta care au depăşit pragul electoral (PLDM, PL) cât şi cu PCRM. În pofida faptului că au fost presiuni din partea susţinătorilor din ambele tabere, PDM a decis în şedinţa Consiliului Naţional din 30 decembrie 2010, să formeze o coaliţie de guvernare cu Partidul Liberal Democrat din Moldova şi cu Partidul Liberal. Pentru o coaliţie de centru-dreapta au votat 201 membri din 228, cinci au fost împotrivă, iar alţi 22 s-au abţinut.

Tot în aceeaşi zi, PLDM, PDM şi PL au semnat Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană II. Liderul democraţilor, Marian Lupu, declara că vor fi modificate mecanismele de funcţionare a noii alianţe, nu vor fi acceptate violenţele şi atacurile la persoană iar cele trei partide vor da dovadă de cultură politică şi capacitate organizatorică pentru a asigura administrarea de lungă durată a ţării.

Coaliţia de guvernare, care deţinea 59 de mandate în Parlament a investit noua componenţă a Guvernului la 14 ianuarie 2011, în calitate de prim-ministru fiind desemnat liderul PLDM, Vlad Filat.

Vitalie Vrabie este ales în funcţia de Secretar General al PDM

La 29 ianuarie 2011, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional al PDM s-a făcut bilanţul campaniei electorale în Parlament şi a demarat pregătirile pentru alegerile locale din vara anului 2011. Totodată, CN al PDM l-a ales pe ex-ministrul apărării în guvernele comuniste, Vitalie Vrabie, în funcţia de Secretar General al Partidului Democrat. De asemenea, au fost excluşi şapte membri din Consiliul Naţional care se aflau în incompatibilitate de funcţii, printre aceştia fiind şi ambasadorii Oleg Serebrian şi Igor Klipii.

Garanţii privind evitarea unei alte alianţe de guvernare decât AIE

La 16 decembrie 2011 liderii celor trei partide componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană — PLDM, PDM şi PL — au semnat “Suplimentul la Acordul privind constituirea Alianţei pentru Integrarea Europeană”, potrivit căruia semnatarii se obligau să nu admită o altă alianţă de guvernare decât AIE, îşi asumau angajamentul de a asigura suportul politic deplin Guvernului AIE, Parlamentului şi Preşedinţiei, precum şi depolitizarea instituţiilor pentru ocrotirea normelor de drept. De asemenea, durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova ales eventual de Parlamentul de legislatura a XIX-a urma să nu depăşească durata mandatului Parlamentului. Astfel, Preşedintele urma să-şi prezinte benevol demisia în momentul expirării mandatului Parlamentului.

Referendum privind simplificarea procedurii de alegere a şefului statului

Ca urmare a mai multor tentative eşuate de alegere a şefului statului, la 15 ianuarie 2012 partidele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană au semnat o declaraţie publică privind căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice în următoarea perioadă. Liderii PLDM, PDM şi PL au propus organizarea unui referendum constituţional cu privire la simplificarea procedurii de alegere a şefului statului, nu mai târziu de luna aprilie 2012, iar în maximum o lună de zile după validarea rezultatelor lui urma să se purceadă la alegerea şefului statului. Ulterior, în cadrul unei emisiuni televizate din 10 februarie 2012, liderii AIE au anunţat că renunţă la desfăşurarea referendumului constituţional şi revin la alegerea preşedintelui ţării în Parlament.

Candidatul de compromis al AIE la funcţia de şef al statului

După mai multe discuţii cu “grupul Dodon” (deputaţii ce părăsiseră fracţiunea PCRM — Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc) pe marginea identificării unui candidat de compromis la funcţia de şef al statului, în cadrul unei conferinţe de presă din 12 martie 2012, liderii AIE au anunţat că îl vor susţine pe Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, candidat neafiliat politic la funcţia de şef al statului. Peste patru zile, la 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova cu votul a 58 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), trei voturi ale grupului socialist, condus de Igor Dodon, şi votul deputatului neafiliat Mihai Godea.

Congresul VII al PDM din 16 iunie 2012

Sarcina principală a Congresului VII a fost adoptarea măsurilor de modernizare ale Partidului Democrat din Moldova în contextul politic existent şi alegerea noilor organe de conducere ale formaţiunii. Cei 1200 de delegaţi la congres l-au ales în unanimitate pe Marian Lupu în calitate de preşedinte al Partidului Democrat, iar Vlad Plahotniuc a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM. În cadrul congresului a fost ales şi Consiliul Naţional Politic al formaţiunii, alcătuit din 272 membri, Comisia Naţională de Cenzori şi Comisia de Etică şi Arbitraj.

Preşedintele reales, Marian Lupu, a declarat că Partidul Democrat trebuie să devină cel mai puternic partid de centru-stânga din Moldova, iar prim-vicepreşedintele democraţilor Vlad Plahotniuc a declarat că modernizarea imaginii partidului este un obiectiv al reformei PDM: “Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare. Vom marca printr-o nouă faţă — nou slogan şi o nouă siglă. «PDM priveşte în viitor», este sloganul Partidului Democrat, iar viitorul începe acum, la acest Congres”. El a mai adăugat că PDM va deveni un model de organizare şi de conlucrare, cu un management dinamic, în care organizaţiile teritoriale au cel mai important cuvânt de spus. De asemenea, congresul a aprobat noile documente statutare ale PDM, inclusiv Statutul şi Doctrina politică. La finalul forumului a fost adoptată o rezoluţie care prevede, în special, în domeniul economic tranziţia de la modelul de creştere economică bazată pe consum la constituirea unei economii echilibrate moderne.

Desfiinţarea Alianţei pentru Integrare Europeană II

Dosirea incidentului tragic petrecut în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a contribuit ulterior la demiterea a mai multor demnitari dar şi la revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II. Acuzaţiile reciproce dintre partidele membre AIE II pe marginea nefericitului incident şi a atacurile raider asupra unor instituţii financiare din RM, au contribuit la dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană II.

La 13 februarie 2013 liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din cadrul Acordului de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană II. El a spus că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici şi să obstrucţioneze actul guvernării, percepându-l ca pe un exerciţiu politic al unei singure formaţiuni. Totodată, a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit “pentru că în forma sa actuală a devenit o frână în exercitarea actului de guvernare şi duce la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”.

În urma mai multor tentative de demitere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului — Vlad Plahotniuc, în cadrul şedinţei legislativului din 15 februarie 2013 deputatul şi-a prezentat demisia, confirmată prin votul fracţiunilor PLDM şi PCRM. Vlad Plahotniuc l-a îndemnat pe premierul Vlad Filat să-i urmeze exemplul. Tot în aceeaşi zi, în primele ore ale dimineţii, Centrul Naţional Anticorupţie a demarat mai multe percheziţii în incinta Guvernului şi a Inspectoratului Fiscal, în cele din urmă fiind arestat şeful Fiscului, Nicolae Vicol, bănuit de corupere pasivă şi abuz în serviciu.

Mai târziu, la 5 martie 2013 fracţiunile parlamentare ale PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi Mihai Godea şi Serghei Sîrbu au acordat vot de neîncredere Guvernului Republicii Moldova în frunte cu primul-ministrul Vlad Filat. Moţiunea de cenzură a fost înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova în şedinţa Legislativului din 28 februarie 2013. Motivul invocat de comunişti a fost că Executivul a devenit centrul unor scandaluri de corupţie iar mai mulţi membri ai Guvernului sunt implicaţi în scheme criminale şi coruptibile care prejudiciază bugetul statului.

Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană

După demiterea Guvernului Filat, Partidul Liberal Democrat din Moldova a iniţiat consultări privind crearea noii coaliţii de guvernare. Prin urmare, la 10 aprilie preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat în funcţia de prim-ministru, candidat neacceptat de PDM şi PL. Preşedintele liberal, Mihai Ghimpu a pledat categoric împotriva candidaturii lui Vlad Filat, preferând trecerea formaţiunii în opoziţie. Ulterior, la 12 aprilie 2013 un grup de deputaţi, miniştri, viceminiştri şi lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal în frunte cu deputatul Ion Hadârcă au anunţat crearea Consiliul ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Grupul reformator a anunţat că vor continua discuţiile pentru depăşirea crizei politice şi alegerea unui prim-ministru.

A urmat decizia Curţii Constituţionale (CC) din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost privat de dreptul de a candida la funcţia de premier, deoarece “un prim-ministru demis pentru suspiciune de acte de corupţie nu-şi poate exercita mandatul”. După decizia CC, a urmat votul comun PLDM şi PCRM din 25 aprilie 2013, prin care a fost demis din funcţie preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. După o perioadă de consultări, la 14 mai 2013 PLDM l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, candidat agreat şi de preşedintele ţării la 15 mai.

În şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013 a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Pentru noul Guvern au votat fracţiunile PDM, PLDM, cei şapte deputaţi din grupul liberalilor reformatori, grupul Mişin şi deputaţii Serghei Sîrbu şi Veronica Abramciuc. Fracţiunea liberalilor în frunte cu Mihai Ghimpu (cinci deputaţi) s-a abţinut de la vot iar grupul socialiştilor şi deputatul neafiliat, Mihai Godea au votat împotrivă. Investirea Guvernului Leancă a fost precedată de alegerea diplomatului Igor Corman în calitate de preşedinte al Parlamentului.

Acordul privind consolidarea forţelor pro-europene la nivel local

La 12 martie 2014 Partidul Democrat din Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Liberal Reformator au semnat Acordul cu privire la consolidarea forţelor pro-europene la nivel local. Cele trei partide s-au angajat să reevalueze situaţia coaliţiilor raionale şi municipale, astfel încât să asigure o guvernare locală eficientă, bazată pe conlucrarea partidelor membre ale Coaliţiei Pro-Europene. Potrivit acordului semnat, PLDM, PDM şi PLR se angajau să promoveze solidar dezideratul naţional de integrare în UE, să demonteze orice iniţiativă de subminare a acestuia şi să implementeze la nivel local obiectivele Programului de guvernare al Coaliţiei Pro-Europene.

Alianţa Politică pentru Moldova Europeană

Acordul de constituire a noii alianţe politice a fost semnat la 23 ianuarie 2015, ca urmare a blocajului politic şi nealegerii, timp de două luni, a unei majorităţi parlamentare, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Din componenţa alianţei au făcut parte Partidul Liberal Democrat din Moldova (cu 23 de mandate în Parlament iniţial şi 21 ulterior, după părăsirea fracţiunii de către Iurie Leancă şi Eugen Carpov) şi Partidul Democrat din Moldova (19 mandate).

În ziua semnării acordului de creare a coaliţiei, cu voturile PDM, PLDM şi PCRM, preşedinte al Parlamentului a fost ales Andrian Candu, candidat înaintat de PDM, iar vicepreşedinţi ai Parlamentului au fost aleşi Liliana Palihovici (PLDM) şi Vladimir Vitiuc (PCRM). Ulterior, la 18 februarie 2015, cu votul a 60 de deputaţi din PLDM, PDM şi PCRM a fost investit Guvernul condus de Chiril Gaburici.

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) III

Acordul de constituire a noii alianţe a fost semnat de PLDM, PDM şi PL la 23 iulie 2015. Formarea alianţei a fost precedată de demisia prim-ministrului, Chiril Gaburici, anunţată la 12 iunie 2015, după ce în presă s-au vehiculat informaţii potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale.

După semnarea acordului de constituire a alianţei, PLDM a desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru. Dânsa a înaintat mai multe condiţii pentru a accepta funcţia (printre care numirea unui nou guvernator la Banca Naţională a Moldovei şi a unui nou procuror general), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianţei (PDM şi PL) au lăsat să se înţeleagă că nu o vor susţine la funcţia executivă. Ulterior, liberal-democraţii l-au propus la funcţia de prim-ministru pe Valeriu Streleţ, care a şi fost confirmat în funcţie prin votul Parlamentului din 30 iulie 2015.

Arestul lui Vlad Filat şi demiterea Guvernului Streleţ

La 15 octombrie 2015 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie.

Ulterior, la 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vlad Filat (aflat în arest preventiv)”. PDM a susţinut moţiunea de cenzură din 29 octombrie 2015 împotriva Guvernul Streleţ.

Vlad Plahotniuc, candidatul majorităţii la funcţia de prim-ministru

După constituirea AIE III (23 iulie 2015) şi investirea Guvernului Streleţ (30 iulie 2015), Vlad Plahotniuc a renunţat la mandatul de deputat chiar în ziua investirii noului Guvern. Ulterior, la 15 octombrie 2015 Vlad Plahotniuc s-a autosuspendat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM şi de cea de membru de partid. Decizia sa a fost precedată de ridicarea imunităţii parlamentare şi arestul liderului PLDM, Vlad Filat.

Totuşi, Vlad Plahotniuc şi-a anunţat revenirea în politică şi în PDM la 21 decembrie 2015, printr-o postare pe o reţea de socializare, în care declara că va “participa în mod direct la formarea majorităţii parlamentare, care să asigure o guvernare stabilă”. În dimineaţa aceleiaşi zile, 14 deputaţi comunişti au anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că părăsesc fracţiunea PCRM iar la 24 decembrie 2015 împreună cu fracţiunea PDM (20 deputaţi) au semnat declaraţia de constituire a “Platformei Social-Democrate pentru Moldova” (PSDM).

Prin urmare, la 13 ianuarie 2016 majoritatea parlamentară absolută, nou constituită Parlament şi formată din 56 de deputaţi, l-a desemnat pe Vlad Plahotniuc în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, însă preşedintele republicii Nicolae Timofti a respins candidatura, invocând motivul că candidatul nu întruneşte criteriile de integritate necesare desemnării sale în funcţia de prim-ministru.

Investirea Guvernului Filip

La 14 ianuarie 2016 după respingerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe secretarul general al Aparatului Preşedintelui, Ion Păduraru, drept candidat la funcţia de prim-ministru. A doua zi, la 15 ianuarie 2016, Ion Păduraru a anunţat că îşi retrage candidatura. În aceste circumstanţe, noul candidat la funcţia de prim-ministru a devenit Pavel Filip, înaintat de PDM şi susţinut de noua majoritate parlamentară.

Guvernul în frunte cu Pavel Filip a fost votat şi învestit în funcţie, în ciuda protestelor populare, la 20 ianuarie 2016, fără a se reuşi prezentarea până la capăt a programului de guvernare şi cu omiterea etapei de întrebări şi răspunsuri, din cauza protestului deputaţilor PSRM care au blocat tribuna Parlamentului.

Noua componenţă a Guvernului a fost investită cu votul a 57 de deputaţi: 20 deputaţi din fracţiunea PDM, 13 deputaţi din PL, 14 deputaţi ex-comunişti, 8 deputaţi din PLDM (ulterior excluşi din fracţiune) şi 2 ex-deputaţi PLDM.

Congresul VIII al PDM din 24 decembrie 2016

Congresul VIII a fost convocat după deciziile adoptate la şedinţa Consiliului Politic al PDM din 10 decembrie 2016 unde liderul partidului Marian Lupu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PDM.

Sarcina principală a Congresului VIII a fost alegerea noilor organe de conducere, adoptarea noilor modificări în statutul partidului şi trasarea noilor obiective de modernizare a partidului. În calitate de preşedinte al PDM a fost ales omul de afaceri Vlad Plahotniuc, susţinut cu votul unanim al delegaţilor la congres. Vlad Plahotniuc a declarat că se va axa pe modernizarea formaţiunii politice, ca să devină un partid care promovează interesele cetăţenilor şi nu unul cu interese geopolitice. De asemenea, delegaţii la congres l-au ales pe Pavel Filip în funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM, au votat lista noului Consiliului Naţional Politic şi au adoptat noua redacţie a Statutului partidului.

Potrivit organizatorilor, la congres au participat circa 1000 de delegaţi din toate raioanele ţării şi oaspeţi de peste hotare.

14 deputaţi ex-comunişti aderă la fracţiunea PDM

La 10 martie 2017 cei 14 deputaţi ex-comunişti care au format împreună cu PDM “Platforma Social-Democrată pentru Moldova” au aderat la fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova. Liderul fracţiunii parlamentare a democraţilor, Marian Lupu, a declarat la un briefing de presă că decizia celor 14 deputaţi este un pas care va duce la consolidarea majorităţii parlamentare, fracţiunea PDM devenind cel mai numeros grup politic din Parlament.

PDM îşi desemnează noii vicepreşedinţi

În cadrul şedinţei Consiliului Politic Naţional al Partidului Democrat din Moldova din 12 aprilie 2017 au fost desemnaţi noii vicepreşedinţi ai partidului. Potrivit PDM, în baza mai multor criterii de reprezentativitate dar şi în funcţie de rezultatele profesionale dovedite pe diverse arii de competenţă, în calitate de vicepreşedinţi ai partidului au fost aleşi: Andrian Candu, Marian Lupu, Serghei Iaralov, Serghei Sîrbu, Vladimir Cebotari, Alexandru Botnari, Vladimir Vitiuc, Valentina Buliga, Cristina Bălan, Violeta Ivanov, Valentina Stratan, Eleonora Graur şi Alexandru Cauia.

Evenimente

Congresul VIII al Partidului Democrat din Moldova
24 decembrie 2016 | 

La 24 decembrie 2016 şi-a ţinut lucrările Congresul VIII al Partidului Democrat din Moldova (PDM). Sarcina principală a congresului a fost alegerea noilor organe de conducere şi adoptarea noilor modificări în statutul partidului[…]

31 august 2016

La Chişinău, a avut loc şedinţa Consiliului Politic Naţional al PDM, în cadrul căreia liderul formaţiunii, Marian Lupu, a fost desemnat în calitate de candidat al Partidului Democrat din Moldova la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

toate datele

Gestiunea financiară 2017

Surse de finanţare/ venituri, total	59,642,862.89
1. Subvenţii de la bugetul de stat	7,507,235.80
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid	30,144,850.00
2.2. Donaţii din partea altor persoane fizice	7,917,700.00
2.3. Donaţii din partea persoanelor juridice	0.00
3. Donaţii sub alte forme	0.00
4. Cotizaţii de membru de partid	14,065,499.00
5. Venituri în urma activităţilor economice	0.00
6. Alte venituri	7,578.09
Plăţi/ cheltuieli, total	52,147,952.06
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor	594,360.45
2. Cheltuieli de personal	603,834.79
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale	48,396,630.93
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate	754,639.12
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii	875,706.84
6. Cheltuieli pentru primirea delegaţiilor	0.00
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale	223,731.90
8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile	0.00
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar	97,968.97
10. Cheltuieli de audit	0.00
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri	388,121.67
12. Alte cheltuieli	159,073.79
13. Cheltuieli în campania electorală	53,883.60

Anul	Venituri	Cheltuieli	Diferenţa
2018	20,476,662.88	16,723,957.14	+3,752,705.74
2017	59,642,862.89	52,147,952.06	+7,494,910.83
2016	53,817,398.00	46,321,617.00	+7,495,781.00
2015	29,435,660.00	29,428,666.00	+6,994.00
2014	45,680,577.00	45,680,577.00	0.00
2013	4,810,270.00	4,810,270.00	0.00
2012	3,237,594.00	3,237,594.00	0.00
2011	16,355,293.00	16,355,293.00	0.00

Încrederea populaţiei în partid

11/ 2004

12/ 05

11/ 06

11/ 07

10/ 08

03/ 09

07/ 09

11/ 09

11/ 10

11/ 11

11/ 12

11/ 13

11/ 14

11/ 15

10/ 16

04/ 17

12/ 17

05/ 2018

Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP

Participarea la alegeri

Alegeri locale generale 2015

• 259 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (23.21%)

• 2,810 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (26.60%)

• 287 mandate de primar (31.96%)

Alegeri parlamentare 2014

• 19 mandate (15.80% voturi) ↑4

Alegeri locale generale 2011

• 226 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (20.18%)

• 2,263 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (21.29%)

• 220 mandate de primar (24.50%)

Alegeri parlamentare 2010

• 15 mandate (12.70% voturi) ↑2

Alegeri parlamentare anticipate 2009

• 13 mandate (12.54% voturi) ↑13

Alegeri parlamentare 2009

• 2.97% voturi, nu a trecut pragul electoral ↓8

Alegeri locale generale 2007

• 117 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (10.43%)

• 1,155 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (10.87%)

• 74 mandate de primar (8.25%)

Alegeri parlamentare 2005

• 34 (8*) mandate (28.53% voturi) ↑8

Alegeri locale generale 2003

• 92 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (8.17%)

• 936 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti (comunale) (8.63%)

• 73 mandate de primar (8.13%)

Alegeri parlamentare 2001

• 5.02% voturi, nu a trecut pragul electoral ↓21

Alegeri locale generale 1999

• 64 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (20.51%)

• 1,214 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale) (19.89%)

• 93 mandate de primar (14.78%)

Alegeri parlamentare 1998

• 24 (21*) mandate (18.16% voturi)

Site-uri relevante

• Pagina web a Partidului Democrat din Moldova

• Partidul Democrat din Moldova (Facebook)

• Blogul liderului PDM Vlad Plahotniuc

• Organizaţia de Tineret PDM

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet