partide.md

Mihai Ghimpu Preşedinte PL

Data înregistrării: 28 septembrie 1993 Doctrina: Liberalism  Nr. de membri: ~ 21,000 (07/2018) Slogan: Libertate. Pace. Bunăstare. Programul PLadoptat la Congresul IV din 14 septembrie 2014 Statutul PL Conducerea PL

---

MD-2012, Republica Moldova
Chişinău, str. N. Iorga 15
Tel.: (373-22) 22-83-26, 24-35-69
Fax: (373-22) 22-80-97
e-mail: liberal@pl.md
http://www.pl.md

Scurt istoric

Partidul Liberal (PL) a fost constituit la 5 septembrie 1993 sub denumirea de Partidul Reformei (PR), înregistrat de Ministerul Justiţiei la 28 septembrie acelaşi an şi reînregistrat la 17 februarie 1999. PL este un partid politic cu doctrină liberală.

Calitatea de preşedinte al partidului a fost exercitată în perioada 1993–1998 de Anatol Şalaru, iar începând cu anul 1998 funcţia de preşedinte al liberalilor este deţinută de Mihai Ghimpu.

Partidul Liberal a participat la actul de guvernare în perioada 2009–2013 şi 2015–2017. Din mai 2017 PL este un partid parlamentar aflat în opoziţie, reprezentat de 9 deputaţi în Parlament.

PL este membru observator al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).

Crearea Partidului Reformei (PR)

Conferinţa de constituire a PR a avut loc la 5 septembrie 1993, când au fost adoptate Statutul şi Programul acestui partid. Primul preşedinte al noii formaţiuni politice a fost activistul din cadrul Mişcării de eliberare naţională, Anatol Şalaru. Pe parcursul anilor 1994–1998 partidul nu s-a evidenţiat pe arena politică, motiv pentru care la 5 ianuarie 1998 Anatol Şalaru a demisionat din funcţia de preşedinte al PR, iar în locul său a fost ales deputatul Mihai Ghimpu.

PR s-a constituit iniţial drept o formaţiune politică de centru-dreapta, de esenţă creştin-democrată, care şi-a propus elaborarea, susţinerea şi promovarea strategiei reformei pentru a include societatea moldovenească în familia popoarelor civilizate.

Comitetul pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova

La 24 noiembrie 2003, ca urmare a Memorandului propus de Federaţia Rusă (Planul Kozak) privind soluţionarea conflictului transnistrean, mai multe partide politice şi organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova, au declarat constituirea Comitetului pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova. Scopul principal al Comitetului era să coordoneze acţiunile forţelor politice parlamentare şi extraparlamentare şi ale societăţii civile în identificarea soluţiilor viabile şi echitabile de rezolvare a diferendului transnistrean în conformitate cu prevederile Constituţiei. Din componenţa Comitetului a făcut parte şi Partidul Reformei, alături de: Partidul Popular Creştin Democrat, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Social Democrat din Moldova, Partidul Social-Liberal, Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Uniunea Centristă din Moldova, Partidul Naţional Român şi un grup de asociaţii obşteşti din Republica Moldova.

Congresul II al PR din 24 aprilie 2005

Delegaţii la Congresul II au decis schimbarea denumirii formaţiunii din “Partidul Reformei” în “Partidul Liberal”, au adoptat Statutul şi Programul PL în redacţie nouă, au aprobat noua siglă a formaţiunii şi au ales principalele organe de conducere ale PL, menţinându-l pe Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al partidului. De asemenea, congresul a adoptat 4 rezoluţii privind: funcţionarea limbilor pe teritoriul RM, reglementarea problemei transnistrene, situaţia politică şi cea social-economică din RM.

În urma proceselor de refacere, PL s-a declarat drept o formaţiune politică liberală de dreapta, care militează preponderent pentru: susţinerea şi promovarea tinerei generaţii în viaţa social-politică; respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, independenţei, unităţii şi a integrităţii Republicii Moldova (RM); soluţionarea diferendului transnistrean, etc.

Dorin Chirtoacă — locomotiva electorală a Partidului Liberal

După alegerile parlamentare din 2005, o parte din formaţiunile democratice, inclusiv două dintre cele mai cotate pe segmentul de dreapta — PPCD şi PSL au susţinut realegerea liderului comunist, Vladimir Voronin, în funcţia de şef al statului. Acest pas a fost tratat de o bună parte a electoratului democrat drept o trădare, distanţându-se de cele două partide politice. Acesta a fost contextul în care liderul PL, Mihai Ghimpu, a modificat denumirea Partidului Reformei în Partidul Liberal şi l-a înaintat pe tânărul politician, Dorin Chirtoacă, la funcţia de primar general al mun. Chişinău. După două încercări eşuate de organizare a alegerilor pentru funcţia de primar general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă a fost ales în funcţia de primar general al mun. Chişinău în turul doi al alegerilor din iunie 2007. După alegeri, PL a format împreună cu alte partide democratice coaliţia majoritară din Consiliul Municipal Chişinău, iar Mihai Ghimpu este ales preşedinte al CMC.

Totodată, începând cu anul 2007, PL demarează reconstrucţia internă a partidului. În partid au fost atrase mai multe personalităţi, în special fostul lider al PR, Anatol Şalaru, jurnalista Corina Fusu, scriitorul Ion Hadârcă, etc. Astfel, înainte de alegerile parlamentare din 2009, formaţiunea şi-a consolidat structurile interne, dar şi poziţiile în societate.

Constituirea Organizaţiei de Femei a Partidului Liberal

La 25 ianuarie 2009 a avut loc conferinţa de constituire a Organizaţiei de Femei a Partidului Liberal la nivel republican. La eveniment au participat peste 500 de persoane, reprezentatele PL din cele 32 de raioane ale republicii şi din municipiile Chişinău şi Bălţi. La finalul lucrărilor, a fost constituită Organizaţia de Femei a Partidului Liberal, în calitate de preşedinte a fost aleasă Corina Fusu iar Ana Eremei — în funcţia de secretară. Conferinţa a adoptat o Rezoluţie în vederea realizării egalităţii de gen.

Protestele stradale din aprilie 2009 şi “votul de aur”

După anunţarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, conform cărora Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut 49.48% din voturi sau 60 de mandate în Legislativ, în Chişinău izbucnesc ample acţiuni de protest ale tinerilor, care degenerează în acte de vandalizare a sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei. Protestatarii acuzau PCRM de fraudarea rezultatelor alegerilor. Iniţial, partidele de opoziţie — PL, PLDM şi AMN — s-au solidarizat cu protestatarii, însă degenerarea acţiunilor de protest, din 7 aprilie 2009, în acte de vandalism i-a determinat pe liderii partidelor de opoziţie să nu-şi asume un rol major în desfăşurarea protestelor, lucru contestat ulterior de PCRM, de guvernământ.

Acţiunile care au urmat după protestele stradale, în special maltratarea tinerilor în comisariatele de poliţie, au determinat PL, PLDM şi AMN să ocupe o poziţie dură în raport cu PCRM. Astfel, cele trei formaţiuni declară că nu vor să contribuie la menţinerea comuniştilor la guvernare şi refuză repetat să acorde “votul de aur” (cel de-al 61-lea vot) de care depindea alegerea preşedintelui ţării. Prin urmare, tentativele eşuate de alegere a şefului statului au declanşat alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Alianţa pentru Integrare Europeană

La 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 — PLDM, PL, PDM şi AMN — au semnat declaraţia de constituire a Coaliţiei de Guvernare “Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE). În Actul de Constituire erau prevăzute 5 obiective majore pe care şi le propune să le realizeze Coaliţia de Guvernare: 1. restabilirea statului de drept; 2. depăşirea crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice; 3. descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale; 4. reintegrarea teritorială a Republicii Moldova; 5. integrarea europeană a Republicii Moldova şi promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente şi responsabile.

Coaliţia de guvernare, care deţinea 53 de mandate în Parlament l-a ales în calitate de preşedinte al Parlamentului pe liderul PL, Mihai Ghimpu şi a investit noua componenţă a Guvernului la 25 septembrie 2009, desemnându-l în calitate de prim-ministru pe liderul PLDM, Vlad Filat. Alianţa pentru Integrare Europeană (I) şi-a încetat activitatea după două tentative eşuate de alegere a preşedintelui Republicii Moldova, urmată de declanşarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.

Congresul III al PL din 26 septembrie 2010

Congresul a ales noua conducere şi Consiliul Central al Partidului Liberal. După ce Dorin Chirtoacă a renunţat să candideze la funcţia de preşedinte, Mihai Ghimpu a fost reales în fruntea Partidului Liberal cu votul majorităţii celor prezenţi. Totodată, delegaţii la congres au adoptat modificări la Statutul formaţiunii, potrivit cărora PL are trei prim-vicepreşedinţi — Dorin Chirtoacă, Anatol Şalaru, Ion Hadârcă şi patru vicepreşedinţi — deputaţii Corina Fusu, Boris Vieru, Valeriu Munteanu şi Vlad Lupan. De asemenea, congresul a adoptat un nou Program al partidului şi au fost adoptate patru rezoluţii privind: politicile economice, combaterea corupţiei, susţinerea şi promovarea tineretului şi condamnarea comunismului. Potrivit organizatorilor, la lucrările congresului au participat peste 2000 de delegaţi.

Alianţa pentru Integrare Europeană II

În urma mai multor runde de negocieri privind formarea unei coaliţii postelectorale, la 30 decembrie 2010 Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal au semnat Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană II. Liderii AIE şi-au cerut scuze faţă de cetăţeni pentru că au fost ţinuţi în suspans timp de o lună de negocieri şi au promis că cele trei partide vor da dovadă de cultură politică şi capacitate organizatorică pentru a asigura administrarea de lungă durată a ţării. În noul Acord sunt prevăzute 7 priorităţi de guvernare ale AIE: Integrare europeană; Reintegrarea ţării; Politică externă eficientă şi echilibrată; Supremaţia legii; Creştere, economică sustenabilă; Combaterea sărăciei; Servicii publice de calitate; Descentralizarea puterii. De asemenea, în baza acordului a fost creat Consiliul Alianţei pentru Integrare Europeană format din 9 membri, câte 3 membri din fiecare partid iar deciziile în cadrul CAIE se vor lua în baza principiului consensualităţii.

Coaliţia de guvernare, care deţinea 59 de mandate în Parlament a investit noua componenţă a Guvernului la 14 ianuarie 2011, în calitate de prim-ministru fiind desemnat liderul PLDM, Vlad Filat.

PL şi MAE decid să fuzioneze

La 9 martie 2011 preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu şi preşedintele Mişcării “Acţiunea Europeană”, Veaceslav Untilă, au semnat Acordul de fuziune dintre cele două formaţiuni politice. Liderului PL, Mihai Ghimpu, a spus că ideea fuzionării vine din partea liderului MAE, iar aderarea membrilor acestei formaţiuni la PL va întări partidul, accentuând că la viitoarele alegeri locale candidaţii formaţiunii vor fi selectaţi pornind de la capacităţile lor profesionale şi nu de perioada aderării la partid. În opinia liderului MAE, Veaceslav Untilă, fuzionarea cu PL urma că contribuie la întărirea dreptei naţionale şi să permită Partidului Liberal să obţină un scor foarte bun în cadrul alegerilor locale din vara 2011.

Conferinţa de constituire a Clubului Liceenilor Liberali

Pe 19 martie 2011 s-a desfăşurat Conferinţa de constituire a Clubului Liceenilor Liberali, la care au participat peste 100 de delegaţi de la licee, colegii şi şcoli din mun. Chişinău. Delegaţii la conferinţă au adoptat în unanimitate o rezoluţie privind acordarea dreptului de vot tinerilor de la vârsta de 16 ani, hotărând lansarea unei campanii de informare în rândul tinerilor, colectarea de semnături de la tineri liceeni cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani în susţinerea iniţiativei, adresarea unei solicitări Parlamentului Republicii Moldova de a supune dezbaterii modificarea Constituţia RM şi a legislaţiei electorale în sensul acordării tinerilor de la vârsta de 16 ani a dreptului de vot în prima etapă pentru alegerile locale şi în a doua etapă pentru alegerile parlamentare.

Garanţii privind evitarea unei alte alianţe de guvernare decât AIE

La 16 decembrie 2011 liderii celor trei partide componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană — PLDM, PDM şi PL — au semnat “Suplimentul la Acordul privind constituirea Alianţei pentru Integrarea Europeană”, potrivit căruia semnatarii se obligau să nu admită o altă alianţă de guvernare decât AIE, îşi asumau angajamentul de a asigura suportul politic deplin Guvernului AIE, Parlamentului şi Preşedinţiei, precum şi depolitizarea instituţiilor pentru ocrotirea normelor de drept. De asemenea, durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova ales eventual de Parlamentul de legislatura a XIX-a urma să nu depăşească durata mandatului Parlamentului. Astfel, Preşedintele urma să-şi prezinte benevol demisia în momentul expirării mandatului Parlamentului.

Referendum privind simplificarea procedurii de alegere a şefului statului

Ca urmare a mai multor tentative eşuate de alegere a şefului statului, la 15 ianuarie 2012 partidele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană au semnat o declaraţie publică privind căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice în următoarea perioadă. Liderii PLDM, PDM şi PL au propus organizarea unui referendum constituţional cu privire la simplificarea procedurii de alegere a şefului statului, nu mai târziu de luna aprilie 2012, iar în maximum o lună de zile după validarea rezultatelor lui urma să se purceadă la alegerea şefului statului. Ulterior, în cadrul unei emisiuni televizate din 10 februarie 2012, liderii AIE au anunţat că renunţă la desfăşurarea referendumului constituţional şi revin la alegerea preşedintelui ţării în Parlament.

Candidatul de compromis al AIE la funcţia de şef al statului

După mai multe discuţii cu “grupul Dodon” (deputaţii ce părăsiseră fracţiunea PCRM — Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc) pe marginea identificării unui candidat de compromis la funcţia de şef al statului, în cadrul unei conferinţe de presă din 12 martie 2012, liderii AIE au anunţat că îl vor susţine pe Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, candidat neafiliat politic la funcţia de şef al statului. Peste patru zile, la 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova cu votul a 58 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), trei voturi ale grupului socialist, condus de Igor Dodon, şi votul deputatului neafiliat Mihai Godea.

Desfiinţarea Alianţei pentru Integrare Europeană II

Dosirea incidentului tragic, petrecut în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a contribuit ulterior la demiterea a mai multor demnitari, dar şi la revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II. Acuzaţiile reciproce dintre partidele membre AIE II pe marginea nefericitului incident şi a atacurilor raider asupra unor instituţii financiare din RM, au contribuit la dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană II.

La 13 februarie 2013 liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din cadrul Acordului de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană II. El a argumentat că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici şi să obstrucţioneze actul guvernării, percepându-l ca pe un exerciţiu politic al unei singure formaţiuni. Totodată, el a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit “pentru că în forma sa existentă la acel moment devenise o frână în exercitarea actului de guvernare şi conducea la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”.

În urma mai multor tentative de demitere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului — Vlad Plahotniuc, în cadrul şedinţei legislativului din 15 februarie 2013 deputatul respectiv şi-a prezentat demisia, confirmată prin votul fracţiunilor PLDM şi PCRM. La rândul lui, Vlad Plahotniuc l-a îndemnat pe premierul Vlad Filat să-i urmeze exemplul. Tot în aceeaşi zi, în primele ore ale dimineţii Centrul Naţional Anticorupţie a demarat mai multe percheziţii în incinta Guvernului şi a Inspectoratului Fiscal, în cele din urmă fiind arestat şeful Fiscului, Nicolae Vicol, bănuit de corupere pasivă şi abuz în serviciu.

Mai târziu, la 5 martie 2013 fracţiunile parlamentare ale PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi, Mihai Godea şi Serghei Sîrbu, au acordat vot de neîncredere Guvernului Republicii Moldova în frunte cu primul-ministrul Vlad Filat. Moţiunea de cenzură a fost înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova în şedinţa Legislativului din 28 februarie 2013. Motivul invocat de comunişti a fost că Executivul a devenit centrul unor scandaluri de corupţie iar mai mulţi membri ai Guvernului sunt implicaţi în scheme criminale şi coruptibile care prejudiciază bugetul statului.

Consiliul de Reformare a Partidului Liberal

În cadrul unei conferinţe de presă din 12 aprilie 2013, un grup de deputaţi, miniştri, viceminiştri şi lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal a anunţat crearea Consiliului ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Membrii grupului au solicitat organizarea Congresului extraordinar al partidului pentru alegerea prim-vicepreşedintelui Dorin Chirtoacă în funcţia de preşedinte al acestei formaţiuni.

Trecerea în opoziţie a Partidului Liberal

După demiterea Guvernului, noul candidat pentru funcţia de prim-ministru desemnat de PLDM a fost Vlad Filat, decizie acceptată de Preşedintele ţării, dar respinsă de către PDM şi PL. Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a pledat categoric împotriva candidaturii lui Vlad Filat, preferând trecerea formaţiunii în opoziţie. Astfel, în şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013, a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană, în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Noul Guvern a fost votat de către fracţiunile PDM, PLDM, cei şapte deputaţi din grupul liberalilor reformatori, grupul Mişin şi deputaţii Serghei Sîrbu şi Veronica Abramciuc. Fracţiunea liberalilor în frunte cu Mihai Ghimpu (cinci deputaţi) s-a abţinut de la vot iar grupul socialiştilor şi deputatul neafiliat, Mihai Godea, au votat împotrivă.

Congresul IV al PL din 14 septembrie 2014

Sarcina principală a congresului a fost alegerea conducerii partidului şi pregătirea formaţiunii pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Pentru funcţia de preşedinte al PL au fost propuşi patru candidaţi: Dorin Chirtoacă, Corina Fusu, Valeriu Munteanu şi Mihai Ghimpu. Primii trei au renunţat să candideze, Mihai Ghimpu fiind reales în funcţia de preşedinte al PL cu 1694 de voturi din 1740 de delegaţi înregistraţi, 14 voturi au fost împotrivă şi 23 de abţineri. În calitate de prim-vicepreşedinţi ai PL au fost aleşi Dorin Chirtoacă, Anatol Şalaru şi Corina Fusu, iar în funcţie de vicepreşedinţi au fost aleşi Veaceslav Untilă, Valeriu Munteanu, Veronica Herţa, Mihai Moldovanu şi Lilian Carp. Ion Apostol a fost numit Secretar General. Totodată, congresul a ales şi 153 de membri ai Consiliului Republican al PL.

De asemenea, delegaţii la congres au aprobat modificările la Statutul şi Programul politic al partidului, au adoptat şi cinci rezoluţii: Cu privire la dezvoltarea economiei şi eradicarea sărăciei; Cu privire la tineret; Cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO; Cu privire la diasporă şi Cu privire la combaterea corupţiei.

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) III

Acordul de constituire a noii alianţe a fost semnat de PLDM, PDM şi PL la 23 iulie 2015. Formarea alianţei a fost precedată de demisia prim-ministrului, Chiril Gaburici, anunţată la 12 iunie 2015, după ce în presă s-au vehiculat informaţii potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale.

După semnarea acordului de constituire a alianţei, PLDM a anunţat eventuala desemnare a Maiei Sandu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru. Dânsa a înaintat mai multe condiţii pentru a accepta funcţia (printre care numirea unui nou guvernator la Banca Naţională a Moldovei şi un nou procuror general), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianţei (PDM şi PL) au lăsat să se înţeleagă că nu o vor susţine la funcţia executivă. Ulterior, liberal-democraţii l-au propus la funcţia de prim-ministru pe Valeriu Streleţ, care a şi fost confirmat în funcţie prin votul Parlamentului din 30 iulie 2015.

Susţinerea retragerii imunităţii lui Vlad Filat şi abţinerea faţă de demiterea Guvernului Streleţ

PL a susţinut retragerea imunităţii liderului PLDM, Vlad Filat. La 15 octombrie 2015, în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor, potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie.

Ulterior, la 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vlad Filat (aflat în arest preventiv)”. Prin urmare, la 29 octombrie 2015 Guvernul Streleţ a fost demis cu votul a 65 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PCRM şi PSRM, împotrivă votând 18 deputaţi PLDM. PL s-a abţinut de la susţinerea moţiunii de cenzură.

Participarea la învestirea Guvernului Filip

La 14 ianuarie 2016 după respingerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe secretarul general al Aparatului Preşedintelui, Ion Păduraru, drept candidat la funcţia de prim-ministru. A doua zi, la 15 ianuarie 2016, Ion Păduraru a anunţat că îşi retrage candidatura. PDM a profitat de ocazie pentru a-l înainta pe Pavel Filip candidat la funcţia de prim-ministru.

Guvernul în frunte cu Pavel Filip a fost votat şi învestit în funcţie, în ciuda protestelor populare, la 20 ianuarie 2016, fără a se reuşi prezentarea până la capăt a programului de guvernare şi cu omiterea etapei de întrebări şi răspunsuri, din cauza protestului deputaţilor PSRM care au blocat tribuna Parlamentului.

Noua componenţă a Guvernului a fost investită prin votul a 57 de deputaţi: 20 deputaţi din fracţiunea PDM, 13 deputaţi din PL, 14 deputaţi ex-comunişti, 8 deputaţi din PLDM (ulterior excluşi din fracţiune) şi 2 ex-deputaţi PLDM.

Demiterea lui Anatol Şalaru din organele de conducere ale PL

În urma rezultatelor alegerilor prezidenţiale din octombrie 2016, unde candidatul Partidului Liberal a acumulat doar 1.80% din voturi, în cadrul partidului au fost lansate discuţii despre examinarea motivelor care au generat rezultatul mic în alegeri, identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a situaţiei partidului, reformarea şi după caz chiar alegerea unui nou preşedinte al PL. Principalul promotor al acestor discuţii lansate pe interior a fost Anatol Şalaru, fiind prim-vicepreşedinte al PL şi ministru al apărării. Propunerile lui Şalaru au fost criticate de Mihai Ghimpu, iar la 12 decembrie 2016 PL retrage sprijinul politic acordat lui Anatol Şalaru în funcţia de ministru al apărării, fiind demis la 17 decembrie şi din funcţiile de conducere ale partidului. Ulterior, la 27 decembrie 2016 Anatol Şalaru a fost demis din funcţia de ministru al apărării prin decret prezidenţial de preşedintele Igor Dodon.

PL părăseşte Coaliţia de guvernare

Disensiunile în cadrul coaliţiei de guvernare, în mod special între PL şi PDM s-au conturat pe fundalul iniţiativei PDM de schimbare a sistemului electoral. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a reiterat poziţia PL de a nu susţine iniţiativa PDM de trecere de la sistemul electoral proporţional la sistemul uninominal, deoarece “cetăţenii nu au nevoie de circumscripţii uninominale prin intermediul cărora să avem deputaţi precum primarul de Orhei — Ilan Şor”.

Totodată, în primăvara anului 2017 în spaţiul public au fost lansate informaţii despre “dosarul parcărilor cu plată” din Chişinău, un proiect dubios al Primăriei municipale criticat vehement de societatea civilă. La 25 aprilie 2017, în urma percheziţiilor CNA efectuate la Primăria mun. Chişinău în dosarul parcărilor cu plată, au fost reţinute şapte persoane, inclusiv Igor Gamreţchi şi Nistor Grozavu. Peste două zile CNA l-a reţinut şi pe ministrul liberal al transporturilor, Iurie Chirinciuc, fiind acuzat într-un dosar de corupţie. Ulterior, la 25 mai 2017 dosarul parcărilor a culminat cu reţinerea primarului general, Dorin Chirtoacă. Ca urmare a acestor acţiuni, conducerea PL a declarat că reţinerile nu au temei juridic, sunt decizii politice şi spectacol. Prin urmare, la 26 mai 2017 preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a anunţat că părăseşte coaliţia de guvernare pe motiv că “această coaliţie ne-a costat foarte mult, inclusiv pierderea imaginii politice a mea şi a colegilor mei”.

Patru deputaţi părăsesc fracţiunea PL

La 5 aprilie 2017 deputaţii liberali Artur Gutium şi Vladimir Cernat au anunţat că părăsesc fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal. Ei şi-au motivat gestul prin faptul că în cadrul PL nu există o democraţie internă iar acest lucru a adus “grave prejudicii de imagine formaţiunii noastre”. Totodată cei doi şi-au exprimat indignarea faţă de modalitatea de demitere a fostului lor coleg, Anatol Şalaru.

De asemenea, în septembrie 2017 deputaţii liberali Iurie Dîrda şi Oleg Ogor au anunţat că părăsesc fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal. Iurie Dîrda a specificat că motivul care a stat la baza deciziei sale ar fi campania de denigrare la care a fost supus în ultimul timp, iar Oleg Ogor şi-a exprimat nemulţumirea faţă de deciziile adoptate de conducerea PL.

Referendumul de demitere a primarului Dorin Chirtoacă din 19 noiembrie 2017

Iniţiativa de revocare a primarului Dorin Chirtoacă a fost lansată şi promovată de PSRM, în frunte cu preşedintele republicii Igor Dodon. Partidul Liberal din start a contestat în instanţele judecătoreşti acţiunile socialiştilor de a organiza referendumul local în mun. Chişinău. Mai târziu, aflat în arest la domiciliu în cadrul “dosarului parcărilor cu plată”, primarului Dorin Chirtoacă nu i-a fost permisă înregistrarea în calitate de participant la referendumul privind revocarea sa din funcţia de primar al capitalei. Decizia a fost adoptată la 19 octombrie 2017 de către majoritatea membrilor Consiliului Electoral de Circumscripţie Chişinău. Prin urmare, la 21 octombrie 2017 Partidul Liberal s-a înregistrat în calitate de participant la referendum, care şi-a propus să îndemne alegătorii să boicoteze referendumul local. Mesaje de a boicota referendumul de demitere a primarului de Chişinău au fost lansate şi de partidele PDM, PLDM, PAS, PPEM, PNL, PLR şi PUN.

În baza deciziei CEC din 22 noiembrie 2017 referendumul a fost declarat nevalabil, deoarece la votare au participat 108,695 alegători sau 17.21%, ceea ce constituie mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Evenimente

31 august 2016

La Chişinău a avut loc şedinţa Biroul Politic al Partidului Liberal, în cadrul căreia liderul formaţiunii, Mihai Ghimpu, a fost desemnat în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în cadrul alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

18 aprilie 2016

Partidul Liberal a organizat o şedinţă comună de lucru cu participarea miniştrilor şi primarilor liberali, eveniment la care a participat şi preşedintele partidului, Mihai Ghimpu. Principalele subiecte discutate în cadrul şedinţei au fost: aprobarea de către Parlament a politicii bugetar-fiscale, Legea bugetului de stat pentru anul 2016, reformele ce ţin de descentralizarea administraţiei publice locale, creşterea competenţelor pentru APL, aplicarea la programe şi proiecte transfrontaliere etc.

Gestiunea financiară 2017

Încrederea populaţiei în partid

11/ 2007

10/ 08

03/ 09

07/ 09

11/ 09

11/ 10

11/ 11

11/ 12

11/ 13

11/ 14

11/ 15

04/ 16

10/ 16

04/ 17

12/ 17

05/ 2018

Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP

Participarea la alegeri

Alegeri locale generale 2015

• 92 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (8.24%)

• 729 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (6.90%)

• 51 mandate de primar (5.68%)

Alegeri parlamentare 2014

• 13 mandate (9.67% voturi) ↑1

Alegeri locale generale 2011

• 130 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (11.61%)

• 1,162 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (10.93%)

• 96 mandate de primar (10.69%)

Alegeri parlamentare 2010

• 12 mandate (9.96% voturi) ↓3

Alegeri parlamentare anticipate 2009

• 15 mandate (14.68% voturi) ↓↑

Alegeri parlamentare 2009

• 15 mandate (13.13% voturi) ↑15

Alegeri locale generale 2007

• 22 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (1.96%)

• 163 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (1.53%)

• 13 mandate de primar (1.45%)

Alegeri locale generale 2003

• 227 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (20.16%)

• 2,402 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti (comunale) (22.16%)

• 191 mandate de primar (21.27%)

Alegeri parlamentare 2001

• 0.67% voturi, nu a trecut pragul electoral ↓↑

Alegeri parlamentare 1998

• 0.54% voturi, nu a trecut pragul electoral ↓↑

Alegeri locale generale 1995

• 252 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (19.97%)

• 2,333 mandate de consilier în consiliile locale (22.02%)

• 83 mandate de primar (10.43%)

Alegeri parlamentare 1994

• 2.36% voturi, nu a trecut pragul electoral

Site-uri relevante

• Pagina web a Partidului Liberal

• Partidul Liberal (Facebook)