Scurt istoric

Partidul Liberal (PL) a fost creat în baza fuzionării la Congresul din 24 martie 2002 a trei structuri politice:

• Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova (1995);
• Uniunea Social-Liberală “Forţa Moldovei”, constituită la 22 septembrie 2001 prin unificarea Partidului Naţional Liberal (1993) şi a Mişcării social-politice “Pentru Ordine şi Dreptate” (2000);
• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (1993).

Această fuziune a fost rezultatul unor evoluţii îndelungate şi, deseori, contradictorii, ale formaţiunilor politice de centru-dreapta şi, în special, al victoriei copleşitoare a PCRM în scrutinul parlamentar din 2001. Liderii formaţiunilor constitutive ale noului partid au conştientizat necesitatea creării unui puternic pol liberal, capabil să contracareze ofensiva comunistă împotriva statului de drept şi a principiilor economiei de piaţă.

PL şi-a axat Programul pe doctrina liberală şi pe cele mai recente realizări teoretice neoliberale. S-a ţinut cont atît de particularităţile tranziţiei de la o societate totalitară, cu o economie centralizată, la capitalismul modern, cît şi de specificul pronunţat al Republicii Moldova, stat marcat profund de probleme sociopsihologice şi etnopsihologice, de implicaţii geostrategice nefavorabile.

PL a considerat că Republica Moldova este parte integrantă a spaţiului cultural european şi că locul acesteia în noua arhitectură europeană este în Uniunea Europeană şi NATO. În acest scop, liberalii au considerat drept obligatorie modernizarea Republicii Moldova în baza valorilor şi a modelelor vest-europene. Opţiunea liberală — a considerat PL — va descătuşa producătorul, va stimula libera iniţiativă şi concurenţa, neamestecul statului în activitatea agenţilor economici şi, în ultimă instanţă, apariţia unei economii stabile, dinamice şi performante, cu un puternic potenţial social.

PL a fost adeptul conceptului despre statul minim, ca unul puternic, dar bazat pe primatul valorilor individuale, al drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului.

Ţinînd cont de specificul compoziţiei etnice din stat, PL a fost adeptul ideii despre naţiunea civilă, asigurînd dreptul la identitatea etnică a fiecărui cetăţean. Liberalii au fost convinşi că toate problemele interetnice şi privind hotarele dintre ţări pot fi soluţionate doar în cadrul unei Europe unificate, după modelul UE şi al globalizării accelerate a economiei.

Fiind partide extraparlamentare, formaţiunile constitutive ale PL au reprezentat, conform alegerilor parlamentare din 2001, 12 la sută din sufragii. PL a fost prezent masiv în administraţia publică locală, avînd preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor unităţilor teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari ş.a. Din conducerea partidului au făcut parte: Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova (1991–1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991–1992); Vlad Ciobanu, ex-vicepreşedinte al Parlamentului (1999–2000); Mircea Rusu, ex-deputat, preşedintele Uniunii Industriaşilor şi Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, preşedintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputaţi care în 1991 au votat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova; deputaţi şi miniştri din alte parlamente şi guverne democratice, reformatoare şi personalităţi marcante din diverse domenii ale vieţii publice. De asemenea, în partid au activat organizaţii de tineret şi de femei, care erau structurate la nivel teritorial şi naţional.

PL a întreţinut relaţii cu formaţiuni de orientare liberală din Belgia, Danemarca, Olanda, România, Rusia, Ucraina, Ungaria etc.

Conducerea PL: Veceaslav Untilă, Preşedinte; Vlad Ciobanu, preşedinte al Consiliului Naţional; Vladimir Braga, Secretar General al acestei formaţiuni; Anatol Ţăranu, Valeriu Muravschi, Mihai Severovan, Vitalia Pavlicenco, Anatol Vidraşcu, vicepreşedinţi ai Consililui Naţional. Preşedintele partidului a fost ales pe 27 octombrie 2002, pe bază alternativă, într-un scrutin general în cadrul formaţiunii.

La 19 iulie 2003, PL a decis să-şi suspende activitatea sa şi să fuzioneze în cadrul Alianţei “Moldova Noastră”.

Participarea la alegeri

Alegeri locale generale 2003

• 227 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (20.16%)

• 2,402 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti (comunale) (22.16%)

• 191 mandate de primar (21.27%)

Alegeri parlamentare 2001

• 5.79% voturi, nu a trecut pragul electoral

Alegeri locale generale 1999

• 42 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (13.46%)

• 859 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale) (14.07%)

• 87 mandate de primar (13.83%)

Alegeri parlamentare 1998

• 26 (8*) mandate (19.42% voturi)

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet