Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Vitalia Pavlicenco Preşedinte PNL |
Programul PNLadoptat la Congresul III din 3 decembrie 2011 |
Programul din 2006adoptat la Congresul de Constituire din 16 decembrie 2006
Statutul din 2006adoptat la Congresul de Constituire din 16 decembrie 2006
Partidul Naţional Liberal (PNL) este succesorul de drept al formaţiunii omonime (PNL), partid constituit în anul 1993. Noua formaţiune politică a fost constituită la 16 decembrie 2006 şi înregistrată de Ministerul Justiţiei la 2 februarie 2007. PNL este un partid politic cu doctrină liberală, care promovează imperativul reîntregirii neamului românesc.
Calitatea de preşedinte al Partidului Naţional Liberal este exercitată de Vitalia Pavlicenco.
La ultimele alegeri parlamentare din noiembrie 2014 la care a participat PNL, formaţiunea nu a trecut pragul electoral.
Congresul de constituire a Partidului Naţional Liberal (PNL) a avut loc la 16 decembrie 2006. Congresul a aprobat Programul şi Statutul PNL şi a ales organele de conducere ale formaţiunii. În calitate de preşedinte al PNL a fost aleasă Vitalia Pavlicenco, iar vicepreşedinţi — Anatol Ţăranu, Ion Iovcev şi Octavian Grama.
PNL este succesorul formaţiunii omonime, constituite în Moldova în 1993. PNL (preşedinte — Mircea Rusu) a iniţiat, după alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001, un proces de consolidare a forţelor democratice prin fuzionarea, în cascadă, a mai multor partide politice, soldat cu apariţia partidului Alianţa “Moldova Noastră”, de orientare social-liberală. În urma alegerilor parlamentare din 2005 AMN a cunoscut câteva scindări. Primul care s-a desprins din AMN a fost grupul social-democrat, condus de Dumitru Braghiş. Ulterior, a avut loc excluderea din AMN a deputaţilor liberali Vitalia Pavlicenco şi Anatol Ţăranu, urmaţi, în semn de protest, de o mare parte a Organizaţiei municipale Chişinău şi de alte organizaţii teritoriale ale AMN. Acest grup a format grupul de iniţiativă pentru reconstituirea PNL.
PNL se declară adeptul ferm al doctrinei liberale moderne şi se pronunţă pentru constituirea Uniunii interstatale România — Republica Moldova, în vederea accelerării procesului de aderare la UE şi de soluţionare politică definitivă a conflictului transnistrean. În cadrul Congresului de constituire, PNL şi-a propus unificarea forţelor liberale din Moldova şi redarea oamenilor încrederea în clasa politică naţională. PNL se pronunţă pentru integrarea Republicii Moldova în NATO şi pentru abolirea statutului de neutralitate a Republicii Moldova.
În rezultatul negocierilor purtate pe parcursul anului 2008 privind coalizarea forţelor democratice şi anticomuniste, Partidul Naţional Liberal şi Mişcarea “Acţiunea Europeană” au declarat că vor participa pe o listă comună în alegerile parlamentare din aprilie 2009. Oficializarea parteneriatului a avut loc la 6 noiembrie 2008, printr-o declaraţie comună a celor două formaţiuni. Ulterior, la iniţiativa celor două partide s-a alipit şi Partidul Naţional Român care şi-a exprimat sprijinul pentru PNL şi MAE de a participa cu o listă comună de candidaţi în alegerile din 5 aprilie 2009.
La scurt timp după acest anunţ, din PNL demisionează vicepreşedintele PNL, Anatol Ţăranu, în semn de dezacord cu decizia organelor colective ale PNL de participare în comun cu MAE la alegerile parlamentare din 2009.
Delegaţii la congres au audiat şi examinat Raportul privind activitatea desfăşurată de PNL în perioada 2 februarie 2007 — 9 mai 2009 precum şi raportul Comisiei de cenzori şi au ales noua conducerea a PNL. În funcţia de preşedinte al PNL a fost realeasă Vitalia Pavlicenco iar în calitate de vicepreşedinţi au fost aleşi Anatol Revenco şi Alexandra Can. Totodată, delegaţii la congres l-au ales pe George Avornic în funcţia de Secretar General interimar al PNL şi a ales Biroul Permanent Central, compus din 13 persoane. Congresul a adoptat şi textul Declaraţiei privind fraudarea alegerilor de către PCRM şi situaţia post-electorală din Republica Moldova ca urmare a rezultatelor alegerilor din 5 aprilie 2009 şi a evenimentelor din 7 aprilie 2009. Potrivit organizatorilor, la congres au participat peste o sută de delegaţi din 25 de raioane ale ţării.
În cadrul congresului au fost introduse modificări la Statutul şi Programul partidului, prevăzând în mod expres obiectivul politic de reîntregire a neamului românesc prin Unirea Republicii Moldova cu România. Totodată, delegaţii la congres au ales preşedintele partidului, organele de conducere şi de control. În funcţia de preşedinte a fost realeasă Vitalia Pavlicenco iar vicepreşedinţi au fost aleşi Alexandra Can, Anatolie Revenco şi Sergiu Afanasiu. Congresul a ales şi Delegaţia Politică Naţională, Comisia Centrală de Cenzori, Curtea de Onoare şi Arbitraj, Biroul Permanent Central şi Secretarul General. La congres au participat 282 de delegaţi din toată republica şi au fost prezenţi 133 de invitaţi.
Surse de finanţare/ venituri, total | 215,568.25 | |
---|---|---|
1. Subvenţii de la bugetul de stat | 202,718.25 | |
4. Cotizaţii de membru de partid | 12,850.00 | |
Plăţi/ cheltuieli, total | 311,967.28 | |
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor | 28,235.85 | |
2. Cheltuieli de personal | 275,400.00 | |
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar | 2,915.43 | |
12. Alte cheltuieli | 5,416.00 |
Anul | Venituri | Cheltuieli | Diferenţa |
---|---|---|---|
2018 | 110,659.14 | 126,124.43 | -15,465.29 |
2017 | 215,568.25 | 311,967.28 | -96,399.03 |
2016 | 289,217.96 | 158,401.34 | +130,816.62 |
2015 | 126,821.98 | 125,320.48 | +1,501.50 |
2014 | 83,734.50 | 83,495.62 | +238.88 |
2013 | 84,618.00 | 84,588.74 | +29.26 |
2012 | 81,090.00 | 81,078.32 | +11.68 |
05/ 2007 | 11/ 07 | 04/ 08 | 10/ 08 | 11/ 09 | 05/ 10 | 11/ 10 | 11/ 11 | 05/ 12 | 11/ 12 | 04/ 13 | 11/ 13 | 04/ 14 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP
23 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (0.22%)
3 mandate de primar (0.33%)
0.43% voturi, nu a trecut pragul electoral ↓↑
1 mandat de consilier în consiliile raionale şi municipale (0.09%)
38 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (0.36%)
4 mandate de primar (0.45%)
0.64% voturi, nu a trecut pragul electoral
5 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (0.45%)
76 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (0.72%)
5 mandate de primar (0.56%)