Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Mihai Petrache Preşedinte UCM |
Programul UCMadoptat la Congresul V extraordinar din 13 decembrie 2008 |
Programul din 2002adoptat la Congresul II din 8 iunie 2002
Statutul din 2002adoptat la Congresul II din 8 iunie 2002
Uniunea Centristă din Moldova (UCM) a fost constituită la 15 aprilie 2000 şi înregistrată de Ministerul Justiţiei la 17 mai acelaşi an. UCM este un partid politic cu doctrină social-democrată.
Din momentul constituirii sale partidul a fost condus de Ion Morei, urmat de Vasile Bajureanu. Din 8 iunie 2002 funcţia de preşedinte al Uniunii Centriste este exercitată de Mihai Petrache. În perioada 2008–2009 funcţia de preşedinte a fost ocupată de ex-prim-ministrul Vasile Tarlev.
Partidul nu participă activ în viaţa politică din Republica Moldova. La ultimele alegeri parlamentare din noiembrie 2014 la care a participat UCM, formaţiunea nu a trecut pragul electoral.
Congresul de constituire a Uniunii Centriste din Moldova s-a desfăşurat la 15 aprilie 2000, eveniment la care au participat circa 650 de delegaţi. Scopul principal al noului partid politic a fost “edificarea societăţii civile şi a statului de drept, politica căruia ar fi orientată spre crearea condiţiilor pentru o viaţă demnă a cetăţenilor Republicii Moldova”. Totodată, delegaţii la Congres şi-au exprimat susţinerea faţă de eforturile Preşedintelui ţării de a instaura un sistem de guvernare prezidenţial.
În calitate de preşedinte al UCM a fost ales deputatul independent Ion Morei, iar ex-prim-ministrul Ion Ciubuc a fost numit vicepreşedinte al UCM. În componenţa organelor de conducere ale partidului a fost inclus şi Şeful Aparatului Preşedintelui, Mihai Petrache.
După demisia lui Ion Morei pe motivul desemnării sale în funcţia de ministru al Justiţiei în Guvernul Tarlev, preşedinte al UCM a fost ales Vasile Bajureanu. Congresul II din 8 iunie 2002 a decis înlocuirea lui Bajureanu cu Mihai Petrache la funcţia de preşedinte al UCM.
La 24 noiembrie 2003, ca urmare a Memorandului propus de Federaţia Rusă (Planul Kozak) privind soluţionarea conflictului transnistrean, mai multe partide politice şi organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova, au declarat constituirea Comitetului pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova. Scopul principal al Comitetului era să coordoneze acţiunile forţelor politice parlamentare şi extraparlamentare şi ale societăţii civile în identificarea soluţiilor viabile şi echitabile de rezolvare a diferendului transnistrean în conformitate cu prevederile Constituţiei. Din componenţa Comitetului au făcut parte: Partidul Popular Creştin Democrat, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Social Democrat din Moldova, Partidul Social-Liberal, Partidul Reformei, Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Uniunea Centristă din Moldova, Partidul Naţional Român şi un grup de asociaţii obşteşti din Republica Moldova.
La 7 iunie 2007, îndată după primul tur al alegerilor locale generale, Partidul Social Democrat din Moldova împreună cu Partidul Democraţiei Sociale din Moldova şi Uniunea Centristă din Moldova au făcut două declaraţii: una privind crearea coaliţiei unice social-democrate la nivelul autorităţilor locale şi a doua de intenţie, conform căreia PSDM condus de Eduard Muşuc, PDSM condus de Dumitru Braghiş şi UCM în frunte cu Mihai Petrache iniţiază negocieri privind fuzionarea şi formarea unui singur partid de orientare social-democrată. La scurt timp, UCM s-a retras din procesul de fuzionare din cauza contradicţiilor vizavi de structura partidului, a organelor de conducere şi principiile de reprezentare în viitorul partid a celor 3 partide. PSDM şi PDSM au continuat procesul de fuzionare.
Delegaţii la congres l-au ales pe ex-prim-ministrul, Vasile Tarlev, în funcţia de preşedinte al Uniunii Centriste din Moldova. În luarea sa de cuvânt, noul preşedinte a remarcat că “trebuie să avem relaţii de prietenie cu toate statele, relaţii foarte bune cu Ucraina şi România şi un parteneriat strategic cu Rusia”. După ce a fost ales în calitate de preşedinte al UCM, Vasile Tarlev a propus ca în cadrul Consiliului Politic al UCM să fie aleşi Mihai Petrache, Gheorghe Avornic, Gheorghe Amihalachioaie, Petru Plămădeală şi Alexandru Begu, candidaţi care au fost confirmaţi în funcţie cu votul unanim al delegaţilor la congres.
Obiectivul principal al Congresului a fost realegerea ex-prim-ministrului, Vasile Tarlev, în funcţia de preşedinte al UCM, impusă de refuzul Ministerului Justiţiei de a înregistra alegerea lui Tarlev în funcţia de preşedinte al UCM la Congresul IV Extraordinar din 27 septembrie 2008, din moment ce aceasta s-a produs prin vot deschis, contrar prevederilor statutului formaţiunii de a alege preşedintele UCM prin vot secret.
În cadrul congresului a fost aprobat şi proiectul Programului electoral al partidului pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, a fost aleasă Comisia de Revizie a UCM, a fost semnat memorandul dintre Uniunea Centristă din Moldova şi Partidul Umanist din Moldova de a participa la alegeri pe o listă comună de candidaţi sub semnul electoral al UCM. De asemenea, a fost semnat Acordul de colaborare dintre UCM şi Partidul Regiunilor din Ucraina.
Surse de finanţare/ venituri, total | 55,583.81 | |
---|---|---|
1. Subvenţii de la bugetul de stat | 55,583.81 | |
Plăţi/ cheltuieli, total | 57,773.13 | |
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor | 5,000.00 | |
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate | 39,693.13 | |
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii | 1,000.00 | |
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri | 12,080.00 |
Anul | Venituri | Cheltuieli | Diferenţa |
---|---|---|---|
2018 | 13,364.16 | 13,511.08 | -146.92 |
2017 | 55,583.81 | 57,773.13 | -2,189.32 |
2016 | 26,628.13 | 0.00 | +26,628.13 |
02/ 2005 | 03/ 2009 | 07/ 2009 | 11/ 2009 | 05/ 2010 | 11/ 2010 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP
2 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (0.18%)
9 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (0.09%)
0.04% voturi, nu a trecut pragul electoral ↓↑
3 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (0.03%)
2.75% voturi, nu a trecut pragul electoral
15 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (1.34%)
155 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti (comunale) (1.46%)
14 mandate de primar (1.56%)
0.75% voturi, nu a trecut pragul electoral
13 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (1.15%)
167 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti (comunale) (1.54%)
17 mandate de primar (1.89%)
19 (1*) mandate (13.36% voturi)