Ediţia a III-a a Forumului şi ediţia a II-a ale Tîrgului ONG-urilor din Republica Moldova
15-16 noiembrie 2001,
Palatul Republicii, Chişinău

---

Concept

A devenit deja o tradiţie ca o dată la doi ani, în luna noiembrie, să aibă loc forumul şi tîrgul ONG-urilor din Moldova. Pentru comunitatea ONG-urilor ediţia a III-a a Forumului ONG-urilor din Moldova reprezintă un prilej de a face o evaluare a celor realizate în perioada de după ediţia a II-a a Forumului din 1999 şi de a discuta problemele de interes comun.

I. Procesele care au loc în regiune şi influenţa lor asupra societăţii civile din Moldova

Republica Moldova ca o ţară sud-est europeană, prin poziţia pe care o ocupă în regiune, nu poate fi ocolită de acele tendinţe sau fenomene prezente la nivel regional sau chiar internaţional. Cu alte cuvinte efectele globalizării sunt observate tot mai mult şi în societatea noastră în viaţa de toate zilele. Care este nivelul de dezvoltare a sectorului asociativ din Moldova şi face el faţă necesităţilor societăţii? Pe lîngă creşterea numerică relativă a ONG-urilor, putem vorbi şi despre o creştere calitativă?

Experţii în materie au menţionat, în repetate rînduri, că legislaţia naţională cu privire la sectorul necomercial din Republica Moldova se numără printre cele mai progresiste din regiune. Numeric, cadrul democratic a determinat înregistrarea unui număr important de ONG-uri în Moldova, de circa 2500. Forumul va oferi un prilej pentru prezentarea unei analize detaliate a cadrului legal existent şi în special a proiectului de lege cu privire la organizaţiile necomerciale. Tot aici vor fi discutate prevederile regulamentului cu privire la modul de confirmare a donaţiilor filantropice şi caracterul declarativ al prevederilor cadrului legal care promovează filantropia şi sponsorizarea faţă de ONG-uri. Incoerenţa cadrului legal aplicabil la acest capitol face lipsite de sens discuţiile la capitolul durabilitatea sectorului asociativ în condiţiile Moldovei.

Unul din evenimentele semnificative din 2001 pentru Republica Moldova este obţinerea statutului de membru în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Iniţiativele separate ale unor ONG-uri, acţiunile Comitetului Naţional de Organizare a campaniei de promovare a Pactului de Stabilitate sunt doar cîteva iniţiative în acest sens. Cum se pot implica ONG-urile în acest proces de integrare a Moldovei în Europa, prin Pactul de Stabilitate, şi care poate fi aportul lor?

II. Implicarea ONG în implementarea politicilor publice

În Moldova există o serie de ONG-uri "de cadre", care au experienţa şi capacitatea necesare pentru a încerca influenţarea calificată a procesului decizional din Moldova şi propunerea unor alternative. Dezbaterile care se desfăşoară de ceva timp în Moldova pe marginea oportunităţii implicării sau neimplicării ONG-urilor în viaţa politică denotă confuzia care se face între o implicare afiliată politic şi una neafiliată. Este normal ca ONG-urile să aibă poziţii civice şi să le facă cunoscute publicului larg. Parteneriatul cu autorităţile publice (Guvern, Parlament, Preşedinţie, APL, sindicate), "advocacy", activitatea politică a ONG-urilor, sunt subiectele în jurul cărora vor fi purtate discuţiile în cadrul forumului. Ce avantaje ar prezenta parteneriatul pentru fiecare partener în parte? Este vorba doar despre o relaţie de afaceri: servicii contra facilităţi, ori mai este ceva? Au ONG-urile civice capacitatea de a influenţa procesul decizional la nivel local/judeţean/naţional? Există mecanisme de participare a ONG-urilor civice la procesele politice? Pot/trebuie ONG-urile civice să desfăşoare activităţi politice? Cum se pot implica ONG-urile civice în procesele politice fără a fi acuzate de partizanat politic?

Una din caracteristicile sectorului asociativ este receptivitatea faţă de problemele sau fenomenele sociale. Una din problemele de bază ale Moldovei este să elaboreze strategia preliminară cu privire la reducerea sărăciei în Republica Moldova. În condiţiile în care cea mai mare parte a populaţiei ţării afectate de sărăcie se afla în mediul rural, este oportun de a discuta despre iniţiativele de dezvoltare comunitară, ca prioritate a sectorului asociativ din Moldova. La acest compartiment vom asista la prezentarea reprezentanţilor din partea forumurilor regionale a organizaţiilor regionale şi comunitare., precum şi problemele şi priorităţile pentru fiecare regiune pentru perioada următoare.

În timp ce asistenţă internaţională substanţială a fost acordată pentru consolidarea capacităţii instituţionale a ONG-urilor din Moldova, puţine dintre acestea sînt cu adevărat active. Pe de altă parte, nu există o definiţie clară a ceea ce reprezintă un ONG activ. Cel mai des acesta ar fi un ONG care este activ în atragerea finanţărilor. Astfel, cu mici excepţii, raţiunea de a fi a unei părţi importante din ONG-uri nu trece dincolo de statutul de colector de fonduri, puţine dintre ele îndeplinindu-şi rolul de reprezentare a intereselor specifice ale cetăţenilor.

III. Imaginea sectorului si parteneriatul intrasectorial

Transparenţa şi imaginea ONG-urilor în societate trebuie să reprezinte o preocupare permanentă a acestora. De felul cum cetăţenii simpli află care sunt preocupările ONG-urilor depinde realizarea misiunii lor de a reprezenta interesele societăţii. Experienţa primei ediţii a Tîrgului ONG din 1999 a demonstrat utilitatea unei astfel de prezentări publice a performanţelor celor mai active ONG-uri naţionale şi locale. Ajunge la cetăţeanul de rînd informaţia despre activitatea ONG-urilor? Comunică ONG-urile cu alte ONG-uri despre activităţile, rezultatele şi problemele lor? Publicarea rapoartelor anuale ale ONG-urilor ar contribui la o mai mare transparenţă a sectorului (experienţa Poloniei - campania "Fii transparent").